Tradiții și superstiții de Sfântul Andrei. Fetele singure trebuie să pună sub pernă o crenguță sau o ramură de busuioc dulce. Dacă cineva ia plantele în vis, înseamnă că fata se va căsători în curând. De asemenea, s-a păstrat tradiția ca toți credincioșii să pună grâu la încolțit într-un vas. În funcție de cât de mare va crește grâul până în ziua de Anul Nou, așa va fi anul viitor pentru persoana care l-a plantat.
Tot de Sfântul Andrei s-a păstrat obiceiul ca gospodinele să întoarcă cu gura în jos cănile și oalele pentru ca strigoii să nu aibă unde să se adăpostească. Iar pentru ca aceștia să nu intre în casă, se aruncă bucăți de pâine în curte.
La prima oră a zilei Sfântului Andrei, puneți grâu la încolțit. Luați un vas, puneți puțin burete sau vată, umeziți, apoi așezați grâul. Udați din când în când pentru ca acesta să crească. Dacă în noaptea de Anul Nou, grâul va fi frumos și viguros, înseamnă că veți avea un an nou plin de prosperitate.
Pentru a ține strigoii la distanță, din bătrâni se pune la intrarea în casă dar și la ferestre usturoi. De asemenea, ungeți tocurile ușilor și ferestrelor tot cu usturoi. Aveți grijă să lăsați mereu o lumină aprinsă. Pentru a proteja animalele de farmece, puneți un fir de busuioc în apa acestora.
Noaptea Sfântului Andrei este momentul în care fetele necăsătorite își pot vedea ursitul. Tot ce trebuie să facă este să așeze busuioc sub pernă și se spune că fata îl va visa pe cel care îi este sortit. De asemenea, fetele care vor să-și vadă viitorul soț pregătesc „aluatul Indrei”, care se prepară din apă, făină și sare în cantități egale, care sunt măsurate într-o coajă de nucă. Se spune că cine mănâncă din acest amestec își vor visa ursitul.
Una din cele mai cunoscute tradiții de Sfântul Andrei este legată de grâul pus la încolțit. Grâul este considerat un simbol al belșugului, al prosperității. Indiferent că vorbim de tradiția păgână sau cea religioasă, această plantă este văzută ca sursa vieții, deoarece din grâu se face pâine, iar aceasta este mâncarea de bază.
Cel mai frecvent, grâul se pune la încolțit în ziua de 30 noiembrie, cea în care românii îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei. Dacă este, însă, să respectăm întru-totul tradiția, grâul se pune la încolțit în prima oră a zilei Sfântului Andrei. Așa-dar ar trebui ca pe data de 29 noiembrie să așteptați miezul nopții și apoi să începeți procedeul de semănare a grâului.
Toate muncile bucătăriei, începând de la tăiatul pâinii şi până la gătitul mancaurilor, trebuie terminate înainte de miezul nopţii. Pieptenele vine, de asemenea, ca obiect interzis de Sf. Andrei, aşa că toate coafurile vor fi făcute în ajun. Timpul este limitat, iar femeile trebuie să fie pieptănate pentru a două zi înainte de miezul nopţii.
Dintâi pieptenelui are echivalent simbolistic cu ghearele sălbăticiunilor şi de aceea trebuie pus sub sfoară, bine legat lângă celelalte obiecte casnice tăioase. Toate aceste obiceiuri funcţionează cu folos în satele din Maramureş iar oamenii spun că au fost şi verificate de-a lungul sutelor de ani.
Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie. Sfântul Apostol Andrei a fost înscris în calendarul Bisericii Ortodoxe Române cu cruce roşie încă din 1995, iar în 1997 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat Ocrotitorul României.