Tradiții și superstiții de Sfântul Ioan. Ce trebuie să faci pentru a fi protejat pe tot parcursul anului

În fiecare an, pe data de 7 ianuarie, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Ioan, unul dintre cei mai mari sfinți ai creștinătății. Astfel, este ziua în care îl cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos în râul Iordan. Totodată, această zi marchează încheierea sărbătorilor de iarnă deschise la Sfântul Nicolae.

Sărbătoarea mai este cunoscută şi sub numele de „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”.

Citește și: Desert tradițional pentru sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan. Rețeta veche din Ardeal

Tradiții de Sfântul Ioan. Ce trebuie să facă creștinii astăzi

Potrivit tradiției, în dimineața zilei de Sfântul Ioan Botezătorul, fiecare creștin trebuie să stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi ferit de boli în timpul anului. De asemenea, se spune că după Sfântul Ioan se botează gerul, adică se înmoaie frigul, iar temperaturile încep să crească.

Alte articole

Tradiții și superstiții la români în 2025. Când se pune, de fapt, busuioc sub pernă

Tradiții, obiceuri și superstiții păstrate de Bobotează. Ce se întâmplă dacă pui sub prag busuioc luat din găleata cu agheasmă a preotului

„Se spune că Sfântul Ion a fost păstor de capre. Sfântul botează gerul, frigul se mai înmoaie. Sunt locuri unde tinerii colindă în noaptea de ajun. Iordănitorii stropesc cu apă tinerii. Femeile merg la moaşă cu ploconul. Nănaşul lui Isus, e şi patronul pruncilor, pe care îi ajută să nu moară nebotezaţi”, se arată în Ghidul sărbătorilor româneşti, de Irina Nicolau.

Sfântul Ioan „a trăit în vremea Împăratului Irod, care îşi repudiase nevasta şi trăia în desfrâu cu soţia fratelui său. Ioan îl mustră, iar Irodiada obţine arestarea şi chiar capul lui în schimbul unui dans pe care fiica ei, Salomeea, îl desemnează la sărbătoarea zilei de naştere a lui Irod. Nănaşul lui Iisus este şi patronul pruncilor pe care îi ajută să nu moară nebotezaţi. Sfântul Ion „botează” gerul, frigul se mai înmoaie. Sunt locuri unde tinerii colindă în noaptea de ajun. Iordănitorii stropesc cu apă oamenii. Femeile merg la moaşă cu plocon. Se spune că Sfântul Ion a fost păstor de capre. Nu văzuse niciodată chip de om. Când voia să se roage lui Dumnezeu sărea peste un butuc înainte şi înapoi zicând: asta ţie, Doamne, asta mie, Doamne. Nişte oameni care s-au dus să-l vadă l-au îndrumat spre biserică. Acolo el i-a văzut pe credincioşi purtându-şi păcatele în spate ca pe nişte snopi de paie. Vrând să fie ca ei, a luat în spate şi el un snop, unul adevărat. Preotul a crezut că îşi bate joc şi l-a dat afară. Întors acasă, a început din nou să sară peste butuc. Şi se spune că lui Dumnezeu îi erau mai plăcute rugăciunile lui decât ale celor care umblau în biserici…”, se mai menționează în ghidul Irinei Nicolau.

În Bucovina, de Sfântul Ioan se pun brazi împodobiți la porților care poartă acest nume, iar în Transilvania, cei care au numele de Ioan sunt botezați în râu.

Peste 1,9 milioane de români îşi serbează onomastica, marţi, în ziua Sfântului Ioan Botezătorul, cei mai mulţi dintre aceştia – peste 1,2 milioane – fiind bărbaţi.

Citește și: Calendar ortodox 7 ianuarie 2025. Sărbătoare cu cruce roșie. Sfântul Ioan Botezătorul, ocrotitorul copiilor, al gravidelor şi al celor aflaţi la mare necaz. Rugăciunea care trebuie rostită atunci când te afli în mare cumpănă