„Am primit o notă tehnică de la un expert autorizat pe această zonă şi, din câte se pare, motivul prăbuşirii carosabilului parcării din imediata vecinătate a drumului european E85 a fost pe fondul cumulării unor factori care au determinat colapsarea bolţii subsolului care este alcătuită din zidărie de cărămidă, această situaţie putându-se repeta şi în alte zone ale drumului E85. Traficul greu care afectează traseul drumului european şi partea centrală a municipiului Râmnicu Sărat este cel care a determinat, în mare măsură, acest eveniment”, a declarat, joi, viceprimarul municipiului Râmnicu Sărat, Ştefan Torcărescu, potrivit News.ro.
Pe de altă parte, directorul Muzeului Judeţean Buzău, Laurenţiu Grigoraş, a declarat că instituţia a cerut clasarea de urgenţă a pivniţei brâcoveneşti descoperite după surparea carosabilului, iar locul ar putea deveni obiectiv turistic la finalul săpăturilor arheologice.
Sursa citată a adăugat că în niciun caz craterul nu va fi astupat întrucât pivniţa descoperită în pământ are importanţă arheologică, provenind din secolul al XVII-lea. Grigoraş spune că aici s-ar impune un muzeu de sit, însă amenajarea unui astfel de obiectiv impune fonduri şi avize.
În continuare, la Râmnicu Sărat, circulaţia autovehiculelor care tranzitează oraşul este deviată pe două străzi adiacente. În zona în care s-a produs surparea, pe lângă instituirea sensului unic, există şi o limită de viteză de 30 de kilometri pe oră.
Autorităţile locale susţin că ar fi necesară construirea unei centuri ocolitoare atât pentru descongestionarea traficului, cât şi pentru faptul că zona în care s-a surpat asfaltul ar putea deveni obiectiv turistic.
O bucată de asfalt s-a surpat într-o parcare din Râmnicu Sărat, în noaptea 22 spre 23 februarie, iar o maşină a căzut în groapa formată, care are diametrul de aproximativ şase metri. După câteva ore, autoturismul a fost scos cu ajutorul unei macarale.
Directorul adjunct al Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache, declara, că sub asfaltul surpat în centrul oraşului Râmnicu Sărat sunt, cel mai probabil, pivniţe brâncoveneşti de la sfârşitul secolului al XVII-lea, care ar putea reprezenta „un important punct de atracţie turistică în zonă”, el precizând că „nu este exclus ca DN 2 să fie afectat mult mai mult în viitorul apropiat sau mai îndepărtat”, întrucât există guri de aerisire fix sub şosea.
Primarul din Râmnicu Sărat, Sorin Cârjan, spunea, la rândul său, că pivniţe brâncoveneşti ca cea care s-ar afla sub asfaltul surpat în centrul municipiului ar putea exista în subteranul din toată zona centrală a oraşului, însă a dat asigurări că acestea nu se află în perimetrul blocurilor de locuinţe. Edilul preciza că în momentul în care blocurile au fost construite la baza lor s-au făcut săpături de până la zece metri adâncime, astfel că în zona imobilelor nu este pericol de prăbuşire.
Citeşte şi Autoturism „înghiţit” de un crater adânc de peste doi metri