Guvernul partidului naționalist Lege și Justiție (PiS), care susține ipoteza unui atentat, desfășoară propria anchetă asupra acestei catastrofe, care, conform fostului executiv liberal, a fost cauzată de erori umane și de condițiile meteo nefavorabile.
O nouă analiză de probe, printre care înregistrări de conversații între echipajul avionului prezidențial și turnul de control de la Smolensk, „le-a permis procurorilor să formuleze noi capete de inculpare împotriva a doi controlori de trafic aerian, cetățeni ai Federației Ruse, precum și a unei a treia persoane care se afla atunci în turnul de control”, a declarat presei procurorul general adjunct, Marek Pasionek.
Cei doi controlori ruși au fost deja inculpați de Parchetul polonez în 2015, unul pentru „că a provocat pericolul direct al unei catastrofe aeriene”, iar al doilea „pentru că a provocat neintenționat o astfel de catastrofă”.
Luni, Parchetul a refuzat să precizeze detaliile actului de inculpare până când nu vor fi prezentate persoanelor vizate.
Parchetul a informat de asemenea că fragmente ale aparatului de zbor vor fi trimise în mai către patru laboratoare străine, printre care unele din Marea Britanie și Spania, pentru a verifica dacă prăbușirea avionului ar fi putut fi provocată de explozibili.
În acest sens, justiția poloneză va efectua exhumarea corpurilor tuturor victimelor pentru a stabili cauza morții lor.
Polonia cere fără succes Rusiei să restituie epava avionului, care s-a prăbușit la 10 aprilie 2010 la Smolensk. Conform Moscovei, restituirea nu va fi posibilă până când justiția rusă nu își va încheia propria anchetă judiciară.
Pentru Varșovia, epava are o valoare simbolică, însă ea este în primul rând o probă majoră care ar putea permite să se stabilească dacă prăbușirea a fost un accident sau rezultatul unui atentat.
Această catastrofă, care alimentează o dezbatere politică ce îi divizează profund pe polonezi, le-a servit conservatorilor ca un cal de bătaie pentru a reveni la putere.