TRAIAN BĂSESCU, 10 ani la Cotroceni. Cum a fost trimis la GARAJ preşedintele României mai bine de 2 luni

Traian Băsescu a fost suspendat în 2007 şi în 2012, dar s-a întors la Cotroceni după ce la urne au mers mai puţin de 50% plus unu din numărul total al alegătorilor cu drept de vot.

PRIMA SUSPENDARE

Prima suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, în 2007, a venit pe fondul conflictului deschis dintre şeful statului şi prim-ministrul de la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu, alături de care câştigase alegerile din 2004, în numele Alianţei PNL-PD „Dreptate şi Adevăr”.

Tensiunile politice extrem de mari dintre cei doi au dus la ruperea alianţei, gest consfinţit chiar în timpul procedurii de suspendare a şefului statului: în martie 2007, Călin Popescu Tăriceanu decidea eliminarea miniştrilor democraţi din echipa sa şi formarea unui guvern minoritar PNL-UDMR, care beneficia însă de sprijinul parlamentar al PSD, iniţiatorul demersului de suspendare.

Alte articole

EXCLUSIV Silviu Prigoană a murit. Traian Băsescu: „A fost un om de afaceri exemplar. Și cei care au fost în jurul lui au învățat ce înseamnă să fii corect”

Traian Băsescu, postare virală după ce Mircea Geoană l-a plasat în staff-ul Elenei Lasconi. Cei 7 „Nu candida” cu care îl demolează pe Geoană

Criza a început odată cu celebrul scandal „Bileţelul roz”. La data de 11 ianuarie 20017, secretarul executiv al PD Elena Udrea declara, într-o emisiune, că şi-a amintit că, în perioada în care ea era consilier la Cotroceni, şef al Cancelariei prezidenţiale, premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a trimis preşedintelui Traian Băsescu „o scrisoare în care îi cerea să intervină la Parchetul General pentru Dinu Patriciu şi chiar cerea date din proces”.

Tăriceanu a catalogat drept „o făcătură” dezvăluirile Elenei Udrea.

În timp record, pe 18 ianuarie, PSD anunţa, prin liderul său, Mircea Geoană, că va declanşa procedura de suspendare din funcţie a şefului statului, lucru devenit realitate pe 12 februarie când social-democraţii au iniţiat procedurile de suspendare din funcţie a preşedintelui.

PSD a depus, la Parlament, documentul prin care cerea iniţierea procedurii de suspendare, în care Băsescu era acuzat, printre altele, de: încălcarea Constituţiei, încă din prima zi de mandat, blocarea activităţii Parlamentulului prin încercările de schimbare a preşedinţilor celor două camere, încercarea de a-l determina pe premier să îşi dea demisia, folosirea instituţiilor statului şi controlarea acestora prin interpuşi, inferenţa în treburile justiţiei, dispreţ şi aroganţă faţă de partidele politice, cu excepţia PD – atacarea constantă a PNL şi a lui Călin Popescu Tăriceanu, încercarea de substituire a Guvernului şi premierului, neimplicarea, ca moderator, pentru prevenirea organizării referendumului pentru autonomia Ţinutului Secuiesc.

Suspendarea lui Băsescu, o premieră în politica postdecembristă, a fost prezentată de către iniţiatorii săi  drept o „carantină”, menită să pună stavilă demonizării clasei politice şi instigării împotriva instituţiilor statului, care l-a caracterizat, în vizunea lor, pe şeful statului. 

La sfârşitul lunii februarie, în Parlament s-a aprobat înfiinţarea unei comisiei de anchetă privind suspendarea din funcţie a preşedintelui, liderul PC, Dan Voiculescu, fiind ales preşedinte al comisiei. O lună mai târziu, Voiculescu anunţa că raportul elaborat de comisie conchide că Băsescu a încălcat Constituţia şi este implicat în fapte de natură penală. Raportul de 700 de pagini arăta că au fost încălcate nu mai puţin de 27 articole din Constituţie.

CCR a avizat  însă negativ propunerea de suspendare din funcţie a lui Traian Băsescu, pe motiv că faptele preşedintelui nu constituiau încălcări grave ale Constituţiei, dar acest aviz era doar consultativ.

La data de 17 aprilie, Băsescu a susţinut o declaraţie de presă în care anunţa că va demisiona dacă Parlamentul va duce suspendarea până la capăt: „In situatia in care, in pofida avizului Curtii Constitutionale, Parlamentul va vota suspendarea mea, in maximum cinci minute de la vot voi demisiona din functie si voi chema in fata electoratului si pe cei care au generat un abuz constitutional”.  Promisiunea a rămas însă neonorată.

În ciuda avizului negativ al Curţii, la data de 19 aprilie, „coaliția celor 322″ a votat în Parlament suspendarea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României. 

Interimatul la Cotroceni a fost asigurat de Nicolae Văcăroiu, pe atunci președintele Senatului, iar românii au fost chemați la urne să se exprime cu privire la suspendarea lui Traian Băsescu. 

În timpul campaniei pentru referendum, Băsescu şi-a ales ca ţintă, în discursurile sale, „coaliţia 322” şi „oligarhii şi mogulii” (Dan Voiculescu, Viorel Hrebenciuc, Dinu Patriciu, Verestoy Attila).

Băsescu a cerut atunci demisia celor 322, îndemnându-i chiar pe români să-i arunce, prin vot, „peste balustrada Parlamentului”: „Dacă nu era confruntarea iniţiată de Parlament, nu puteam fi într-o competiţie cu Parlamentul; acum vreau, nu vreau, trebuie să recunosc că nu sunt într-o competiţie cu un adversar politic, ci cu o instituţie. De aceea am evitat tot timpul să spun Parlament şi am spus 322 de parlamentari, pentru că nu-i confortabil pentru un şef de stat să vorbească despre o instituţie cum este Parlamentul, să vorbească împotriva ei. Tocmai de aceea n-am pronunţat cuvântul Parlament în această campanie”.

La referendumul din 19 mai 2007, românii au decis însă ca Traian Băsescu să se întoarcă la Palatul Cotroceni. 74,48% dintre români au votat împotriva suspendării lui Băsescu, iar 24,75% au votat pentru.  Prezenţa la vot a fost de 45%, astfel că referendumul a fost invalidat.

A doua zi, Băsescu a sărbătorit victoria la Universitate, alături de sute de oameni ieşiţi în stradă. În mijlocul mulţimii, Băsescu promitea că la fiecare trei luni va da românilor raportul în piaţa publică de la Kilometrul zero al României.

Pe 24 mai 2007, la 32 de zile de la suspendare, Traian Băsescu s-a întors la Palatul Cotroceni. Momentul a fost marcat printr-o ceremonie organizată în aer liber, în curtea Palatului Cotroceni.

În decembrie 2009, Traian Băsescu a fost reales preşedinte în decembrie 2009

Băsescu a acuzat, în mai multe rânduri, că suspendarea sa din 2007 a fost o lovitură de stat: „Suspendarea preşedintelui în 2007 – şi nu e o obsesie, e doar o afirmaţie – a fost o lovitură de stat, orchestrată în linii mari de aceiaşi oameni care au orchestrat mineriada”.

A DOUA SUSPENDARE

În 2012, Traian Băsescu a fost suspendat cu o viteză uluitoare. În mai puţin de o săptămână, USL a înlăturat oamenii PDL din institutiile-cheie ale statului, a înlocuit conducerea Parlamentului şi l-a suspendat, într-un final, pe preşedintele Traian Basescu: preşedinţii celor două Camere, democrat-liberalii Vasile Blaga şi Roberta Anastase au fost înlocuiţi în regim de viteza cu Crin Antonescu (PNL) şi Valeriu Zgonea (PSD); în paralel, Executivul a preluat Monitorul Oficial de la Parlament si l-a schimbat pe Avocatul Poporului, singurul care putea contesta ordonantele Guvernului; în plus, a emis o ordonanta de urgenta prin care elimina cvorumul la referendumul pentru demiterea presedintelui.

Astfel, spre deosebire de prima suspendare, cânt procedurile s-au întins pe parcursul a trei luni, cea de-a doua suspendare a lui Băsescu a fost una fulger: 

La data de 1 iulie, premierul Victor Ponta avansa ideea unei demisii „la pachet” a preşedintelui şi premierului pentru organizarea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale anticipate. Traian Basescu îi răspundea premierului a doua zi că îşi dă demisia in situatia revizuirii Constituţiei. USL cerea imediat convocarea unei sesiuni extraordinare pentru revocarea Avocatului Poporului, Gheorghe Iancu, sub motivatia ca acesta si-a depasit prerogativele in exercitarea functiei. 

Rapid, USL a depus şi solicitari pentru revocarea din functie a presedintelui Senatului, Vasile Blaga, precum si a presedintelui Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, care au fost adoptate in aceeasi zi. Crin Antonescu si Valeriu Zgonea sunt alesi in fruntea Senatului, respectiv a Camerei Deputatilor. Gheorghe Iancu a fost revocat şi el din functie, iar fostul deputat PSD Valer Dorneanu a preluat interimatul ca Avocat al Poporului.

PDL reactiona acuzand USL de confiscarea statului de drept si de aplicarea unei lovituri democratiei, in timp ce Monica Macovei reclama „o lovitura de stat„. Traian Basescu acuza şi el USL, UDMR si UNPR ca incearca sa puna justitia sub control, solicitand liderilor celor trei formatiuni sa inceteze atacurile impotriva institutiilor statului.

Pe 4 iulie, USL a depus documentele pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Basescu. Totodată, Guvernul adopta o Ordonanta de Urgenta potrivit careia hotararile celor doua Camere nu mai pot fi supuse controlului constitutional. Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, reacţiona spunând că este important de stiut daca Ordonanta de Urgenta privind CCR este constitutionala. 

La data de 5 iulie, Traian Basescu a participat la sedinta plenului Parlamentului in care s-a citit solicitarea de suspendare din functie, acuzand ca demersul are drept scop punerea sub controlul PSD si PNL a institutiilor statului, in principal a justitiei.

Guvernul a adoptat o Ordonanta de Urgenta prin care este modificata Legea referendumului, in sensul ca demiterea presedintelui se poate realiza cu votul majoritatii alegatorilor prezenti la urne, fiind eliminata conditia de cvorum de 50%.

În urma deciziei de suspendare a preşedintelui, Victor Ponta a discutat la telefon cu presedintele CE, Jose Barroso, cu privire la situatia politica din Romania, iar Guvernul de la Berlin, condus de Angela Merkel, se declara „foarte ingrijorat” cu privire la situatia din Romania, invocand modificarea Legii Curtii Constitutionale.

Judecătoarea CCR Aspazia Cojocaru sustinea ca ar fi fost ameninţată cu moartea inaintea discutiei asupra solicitarii de suspendare a presedintelui Traian Basescu. În avizul dat, CCR nu a identificat „faptele grave” prevazute in Constitutie pentru suspendarea presedintelui. 

La data de 6 iulie,Traian Băsescu a fost suspendat din funcţie de Parlament, cu 256 de voturi „pentru”, în condiţiile în care erau necesare 217 voturi. Împotriva suspendării preşedintelui Băsescu s-au înregistrat 114 voturi. Liderii USL erau atât de siguri că Traian Băsescu va fi demis, încât s-au făcut promisiuni mari, nepuse însă în practică.

„Dacă nu veţi fi demis la referendum, eu, Crin Antonescu, mă retrag definitiv din viaţa politică„, promitea Crin Antonescu.

 „Vă las aici o foaie pe care să vă scrieţi de pe acum ce aţi promis – demisia, dacă eu voi câştiga referendumul”, a replicat Traian Băsescu.

Presedintele Senatului, Crin Antonescu, a devenit presedinte interimar al Romaniei.

Ulterior, cancelarul german, Angela Merkel, aprecia drept „inacceptabila” incalcarea statului de drept in Romania cu privire la destituirea presedintelui, precizand ca temerile sale au fost confirmate in urma unei discutii telefonice cu Traian Basescu.

Comisia Europeana s-a arătat de asemenea „ingrijorata” in legatura cu situatia din Romania, anunţa un comunicat al CE. Premierul Victor Ponta accepta, în zilele următoare, la Bruxelles, o serie de solicitari ale oficialilor UE, intre care mentinerea conditiei de cvorum pentru referendumul de demitere a presedintelui. Reparaţia a fost făcută, pe 18 iulie, când Parlamentul aproba modificarea OUG in cazul referendumului, extinzand intervalul orar alocat perioadei pentru vot si mentinerea conditiei de cvorum la referendum.

În tot acest timp, aflat în campanie, Traian Băsescu promitea ca va renunta la mandatul prezidential daca la referendum se prezinta sub 50% dintre alegatori, dar este inregistrat un vot covarsitor impotriva sa.

Traian Băsescu a avut un alt sediu de campanie decît cel din 2009. Într-un „garaj”, cum îl descria el. „Eu am fost umilit de oamenii ăştia groaznic. Eram preşedinte ales şi am fost trimis la un garaj, pentru că aveau ei interese. De ce? Ar fi avut o justificare dacă nu aş fi ştiut motivaţia. Şi în 2007 a pornit de la supărarea lui Tăriceanu că s-a arătat bileţelul prin care îmi cerea să îl ajut pe Patriciu (…) Şi în 2012, şi ostilitatea din 2009, de la alegeri, când toţi au fost împotriva mea la alegeri, au avut candidatul lor, lucrurile astea au fost datorită justiţiei, faptul că nu s-a putut negocia nimic legat de numiri în justiţie, legat de influenţă în justiţie”, spunea recent Băsescu.

Presedintele interimar, Crin Antonescu, se angaja, la rândul său, ca daca Traian Basescu revine la Cotroceni prin invalidarea referendumului, ca urmare a neprezentarii la urne a 50% plus unu din alegatori, se retrage din viata politica.

„Daca s-ar valida referendumul s-ar acoperi cu votul popular lovitura de stat si atunci trebuie facut tot ce se poate pentru ca referendumul sa nu se valideze si oamenii astia sa raspunda”, spunea Băsescu.

 „Ma tin de cuvant si spun inca o data, clar: Traian Basescu, nu am pus niciun pariu cu tine, pentru ca esti un mincinos. Am pus ramasag cu mine si cu onoarea mea. Ori tu, ori eu. Eu nu am mintit niciodata, eu nu ma mint pe mine si nu mint oamenii care si-au pus speranta in mine si in cei cu care am construit toate aceste lucruri. Eu nu mai am ce cauta in politica daca nu vom fi noua milioane de romani curati, in lumina, in picioare”, insista şi Antonescu.

Referendumul de demitere a avut loc la 29 iulie, când s-au prezentat la vot 46% (8,4 milioane) din alegatorii inscrisi in listele electorale permanente. 87,5 % dintre voturi au fost pentru demiterea presedintelui, in timp ce 11,1 % au optat pentru mentinerea sa in functie.

A urmat însă o perioadă în care a existat o întreagă dispută pe tema numărului de alegători înscrişi în liste.

CCR a amânat decizia asupra referendumului, solicitand Guvernului numarul actualizat al persoanelor care figurau in ziua referendumului in listele electorale permanente. Judecatorul CCR Aspazia Cojocaru afirma ca referendumul ar fi trebuit anulat deoarece a fost organizat pe date false.

La data de 3 august, Parchetul General a deschis un dosar cu privire la continutul listelor electorale permanente si a celor suplimentare folosite la referendum. Traian Basescu se adresa public sefului de la Evidenta Populatiei, chestorul Constantin Manoloiu, in legatura cu adresele catre Curtea Constitutionala: „Nu stiu daca-i bine, domnul chestor! (…) Ma tem ca eu v-am facut chestor. Nu stiu daca-i bine, domnul chestor!”.

Trei zile mai târziu, ministrul de Interne, Ioan Rus, alaturi de ministrul delegate pentru Administratie, Victor Paul Dobre, au demisionat, acuzand presiuni politice asupra ministerului.

Abia pe 21 august, aproape la trei săptămâni de la referendum, Curtea Constitutionala a constatat faptul ca referendumul de demitere a presedintelui suspendat Traian Basescu nu a intrunit conditia de cvorum, iar acesta revine in functie.

Crin Antonescu a anuntat ca nu se retrage din politica, asa cum a promis, deoarece Traian Basescu a fost demis pe fond, iar PNL nu-l recunoaste drept presedinte ocupand ilegitim functia de sef al statului.

Traian Băsescu revine la Cotroceni pe 28 august, după mai mult de o lună, mulţumindu-le liderilor europeni si trans-atlantici pentru „sprijinul ferm” acordat institutiilor din Romania pe perioada suspendarii sale din functie.

 A TREIA ÎNCERCARE DE SUSPENDARE

În septembrie 2014, preşedintele Senatului, liderul PLR Călin Popescu Tăriceanu, propunea iniţierea procedurii de suspendare şi demitere a preşedintelui Băsescu, el avansând şi un calendar: suspendarea în preajma datei de 23 septembrie şi referendum de demitere în 2 noiembrie, ziua primului tur al prezidenţialelor.

„Având ca bază probatorie nenumăratele încălcări ale prevederilor constituţionale puse în operă de Preşedintele României în anii 2013 şi 2014, propun iniţierea procedurii constituţionale de suspendare şi demitere a Preşedintelui României, având următorul calendar: suspendarea de către Parlament a Preşedintelui României în preajma datei de 23 septembrie şi organizarea Referendumului de demitere a Preşedintelui României pe data de 2 noiembrie, aceeaşi zi în care se organizează primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Coincidenţa datei primului tur al alegerilor prezidenţiale cu Referendumul de demitere al Preşedintelui României va crea premise favorabile îndeplinirii cvorumului legal de 50%+1”, susţinea Călin Popescu Tăriceanu.

Propunerea sa nu a fost susţinută înainte cu 2 luni de alegerile prezidenţiale, dar Tăriceanu nu a renunţat la ideea suspendării lui Băsescu nici în perioada campaniei electorale, când el era candidat independent. 

Tăriceanu spunea că îşi duce demersul de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu până în ultima zi de mandat a acestuia, susţinând că o a treia suspendare a şefului statului „i-ar face bine, ar fi un caz unicat în toată lumea”.

„Cererea de suspendare pe care am făcut-o este și astăzi la fel de valabilă ca și în urmă cu o lună. Considerentele care au fost atunci anunțate, din păcate, considerente legate de conjunctură, de moment, de faptul că nu mai merită, pentru că președintele este pe ultima sută de metri de mandat, că este deja terminat, că dacă o să facem suspendarea o să-l băgăm în joc, toate aceste lucruri… (…) Sunt considerente pe care nu am avut cum să nu le analizez, dar le-am combătut de atunci și cred că s-a făcut o greșeală că la momentul respectiv nu s-a luat hotărârea, din partea membrilor Parlamentului, de a se semna cererea de suspendare și a-i da curs. Regret că până acum acest lucru (suspendarea — n.r.) nu s-a întâmplat, însă cererea este pe masă, poate fi semnată. În final, suspendarea președintelui ar avea și o valoare simbolică — și pentru Băsescu, dar și pentru cei care urmează„, insista şeful Senatului.

Replica lui Traian Băsescu nu s-a lăsat aşteptată: „Rugămintea mea la Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu, inimă zburdalnică, este să citeasca Constituţia ca să nu se mai facă de râs când planifică programul dat de Voiculescu, care e apăsat acum de plafonul puşcăriei şi nu judecă normal, dar el e în libertate şi ar trebui să judece”.

Preşedintele Băsescu preciza, întrebat dacă a luat în calcul prelungirea mandatului, având în vedere cele două suspendări din funcţie, că, dacă va fi suspendat din nou, o va face şi „îi vor trimite mărţişoare la Cotroceni”.

Traian Băsescu a vorbit şi cu altă ocazie de prelungirea mandatului: „Oameni buni, vă spun ca şi la prima, şi la a doua: Bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război. Dar să aibă grijă că s-ar putea să îmi aduc aminte ce scrie în Constituție, că mandatul preşedintelui este de cinci ani. Şi deocamdată am cam avut vreo două luni în care nu am avut serviciu, pe suspendarea din martie. N-aş vrea să mă pun în situaţia, că eu nu pot să încalc Constituţia, să le aduc aminte şi lor, şi Curţii Constituţionale că mandatul preşedintelui e de cinci ani. Să nu facă vreun efort să mi-l prelungească. Voi cere să îmi dea lunile alea înapoi”.