Mai mulți deputați PSD, printre care Marian Ghiveciu, Marius Manolache, Ciprian Nica, și deputatul minorităților naționale Nicolae Păun au depus la Senat un proiect de lege de modificare a Codului de procedură penală, potrivit căruia măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe concrete din care rezultă dincolo de orice îndoială că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal.
„Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe concrete din care rezultă dincolo de orice îndoială că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată, ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni”, se arată în proiect.
CITEŞTE ŞI DNA dezaprobă proiectul de modificare a Codului penal: Ar DIMINUA semnificativ eficienţa Direcţiei
Traian Băsescu a reacţionat dur la demersul parlamentarilor.
„Opriți-vă, imbecililor!
Un grup de parlamentari a început o bătălie nemiloasă cu codul penal și cu justiția pentru a înlocui sintagma „suspiciuni rezonabile” cu sintagma „indicii temeinice”. Eu, ca om politic, susțin că formularea actuală trebuie să rămînă pentru că dă un spectru foarte larg de apreciere judecătorului.
Încercarea de a-l încorseta pe judecător în criterii înguste, la aprecierea arestării preventive, ar fi o greșeală și, în mod categoric, problema sistemului nostru judiciar nu este aici, deci opriți-vă!
Personal, cred că problema sistemului judiciar este chiar la parte din judecători, la mentalitatea lor legată de propria independență sau de propria lor putere.
La bordul navelor de mare tonaj, există o vorbă, care, cred eu, este aplicabilă și judecătorilor și ea sună așa: „La bordul navei, între pavilion și Dumnezeu este doar comandantul „. În toată istoria Marinei, nimeni n-a îndrăznit vreodată să-l pună și pe secund între pavilion și Dumnezeu.
Parafrazînd, „În justiție, între lege și soarta unui om, pe de o parte, și Dumnezeu, pe de altă parte, este doar judecătorul”. La fel ca și la comandantul de navă, alături de judecător, nu încape secundul, adică nici procurorul, nici ofițerul SRI, nici avocatul , nici atmosfera creată de televiziuni, uneori chiar cu sprijinul generos al procurorilor, nici opinia publică, nici foștii ofițeri acoperiți dintre judecători și procurori, nici politicienii.
Mai mult ca oricînd justiția are nevoie de judecătorul care este singur pe baricada legii și a conștiinței lui, precum comandantul pe puntea de comandă.„, a scris Traian Băsescu.
Direcția Națională Anticorupție a precizat, într-un comunicat de presă, că adoptarea propunerii de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, inițiată de mai mulți deputați, ar diminua semnificativ eficiența D.N.A, ar îngreuna identificarea și pedepsirea infractorilor și ar afecta în mod sever statutul procurorilor în cadrul sistemului judiciar.
În cursul zilei de 5 mai 2015, Direcția Națională Anticorupție a formulat următorul punct de vedere pe care l-a transmis Ministerului Justiției:
„Adoptarea propunerii ar diminua semnificativ eficiența Direcției Naționale Anticorupție și ar afecta în mod sever statutul procurorilor în cadrul sistemului judiciar.
Modificarea cadrului legislativ în regim de urgență și în lipsa unor analize obiective care să ateste o nevoie socială imperioasă este nejustificată, având în vedere că noile coduri au fost adoptate recent de Parlamentul României, în urma unor dezbateri îndelungate, care au implicat toate părțile interesate. De altfel, inițiatorii fac trimitere în expunerea de motive la apariția unor evenimente care necesită schimbarea politicii penale, fără însă ca acestea să fie indicate.
Legislația penală trebuie să realizeze un echilibru între nevoia societății de a trage la răspundere toate persoanele care au săvârșit infracțiuni și drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate, însă modificările propuse ar altera acest echilibru și ar îngreuna identificarea și pedepsirea infractorilor.
Dispozițiile actuale protejează drepturile fundamentale ale persoanelor într-o manieră care corespunde standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului, astfel încât nu se justifică adoptarea unor noi standarde care nu au corespondent în tradiția juridică română sau în legislațiile altor state europene.
Pe de altă parte, stabilirea unor reguli de procedură exclusiv pentru procuror, nu și pentru ceilalți participanți la procesul penal care exercită aceleași atribuții, este atipică și indică faptul că propunerea urmărește limitarea capacității investigative a organelor de urmărire penală.