Articolul 276 din Codul Penal prevede că este infracţiune „fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declarații publice nereale referitoare la săvârșirea de către judecător sau de organele de urmărire penală a unei infracțiuni sau a unei abateri disciplinare grave legată de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a influența sau intimida, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la un an sau cu amendă”.
În cererea de reexaminare, preşedintele reia argumentaţia care a stat la baza introducerii acestei fapte ca infracţiune în noua legislaţie, expunerea de motive a Codului Penal menţionând „drept principală rațiune asigurarea și protejarea imparțialității și libertății judecătorilor și organelor de urmărire penală în exercitarea atribuțiilor judiciare conferite de lege față de încercările de intimidare sau influențare a acestora. Faptele incriminate sunt inspirate din realitățile practicii judiciare, dar, mai ales, de frecvența, intensitatea și de modul de manifestare a acestor fapte în ultimii ani, constând în încercările de influențare sau intimidare din partea părților sau a reprezentanților acestora, în modalitățile arătate, pe durata desfășurării unui proces, obținându-se astfel o atmosferă de natură să vicieze grav imparțialitatea judecătorilor sau procurorilor, atmosferă care poate fie să profite celor ce recurg la asemenea mijloace în cazul obținerii efectului scontat, fie să-i dezavantajeze prin obținerea unei atitudini ostile din partea magistraților.”
De asemenea, Traian Băsescu susţine că libertatea de exprimare şi cea a presei nu justifică calomnierea sau intimidarea unui magistrat în exerciţiul funcţiunii. „Libertatea de exprimare trebuie să se exercite în limitele bunei-credințe, sens în care considerăm că menținerea în Codul Penal a infracțiunii de ‘Presiuni asupra justiției’ are un efect descurajant pentru posibilele încercări de a influența sau a intimida magistrații, prin declarații publice nereale, referitoare la săvârșirea de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracțiuni sau a unei abateri disciplinare gravă legată de instrumentarea respectivei cauze pe durata unei proceduri judiciare în curs”, se arată în cerere.
Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii nu a susținut această propunere legislativă, iar jurisprudenţa CEDO oferă şi ea argumente împotriva abrogării. CSM a invocat articolul 124 al Constituţiei care consfinţeşte independenţa şi imparţialitatea judecătorului. Băsescu menţionează şi o cerinţă din raportul MCV din ianuarie 2013 privind „introducerea unui cadru clar privind interdicția de a critica hotărâri judecătorești și de a submina activitatea magistraților sau de a face presiuni asupra acestora”