Traian Băsescu, citat la Curtea Supremă în dosarul răpirii jurnaliştilor români în Irak

Corneliu Vadim Tudor i-a acuzat pe Traian Băsescu şi pe Vasile Blaga, preşedinte al PDL, la acea vreme, că şi-au însuşit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak, în anul 2005. Vadim Tudor a afirmat că îşi bazează sesizarea pe afirmaţiile făcute de fostul procuror Ciprian Nastasiu în cartea sa. Suma despre care se vorbeşte este de aproape 4 milioane de dolari.

Dosarul deschis ca urmare a plângerii a primit, iniţial, decizia de neîncepere a urmăririi penale, ca urmare a imunităţii de care beneficia Traian Băsescu. De cealaltă parte, fostul preşedinte declara că nu s-au plătit bani pentru recuperarea jurnaliştilor. „S-au găsit alte formule”, declara la acea vreme Traian Băsescu.

Redeschiderea dosarului trebuia confirmată în trei zile de o instanță de judecată. Surse judiciare spun că, prima dată, Sutiman ar fi trimis dosarul pentru confirmarea redeschiderii la Judecătoria Sector 5. Instanța, constatând calitatea de parlamentar a lui Vasile Blaga, a trimis dosarul la Înalta Curte, competentă să judece dosare cu parlamentari.

Citeşte şi Aglomeraţie de VIP-uri la Înalta Curte de Justiţie. Udrea, Obreja, Bica şi Cocoş, în faţa judecătorilor VIDEO

Alte articole

DOCUMENT Avocata lui Călin Georgescu a publicat decizia Instanţei Supreme în cazul ptimul tur al alegerilor prezidenţiale. „Lovitura de stat este încuviinţată definitiv de către judecătorii ICCJ”

Elena Udrea se implică în cazul Călin Georgescu. Fostul ministru arată că ICCJ îi poate da dreptate fostului candidat şi poate întoarce decizia CCR: „Dacă a călcat în picioare dreptul meu la un proces corect, acum trebuie să îşi respecte propria măsură!”

În martie 2005, jurnaliştii Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian au fost răpiţi la Bagdad.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut şi, deşi Preşedinţia anunţa atunci că este acuzat de implicare în răpirea celor trei jurnalişti, el a fost arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar. Ulterior, în iunie 2005, preşedintele de atunci Traian Băsescu spunea că Omar Hayssam voia să iasă din România şi că îşi transferase averea pe numele lui Mohammad Munaf, al soţiei acestuia şi al doctorului Mohamad Yassin, care a plecat la Bagdad în 29 aprilie, pentru a contacta autorităţile irakiene.

La aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze pe Hayssam, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse şi arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş, în 20 iulie 2006.

În 31 mai 2007, Omar Hayssam declara, într-un interviu prin telefon la o emisiune de la Antena 3, că la cererea doctorului Yassin s-a întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu, după ce, în seara de 28 martie 2005, prietena jurnalistei Marie Jeane Ion l-a anunţat despre răpirea de la Bagdad. El preciza că Yassin s-a prezentat, în seara de 28 martie 2005, la biroul său, împreuă cu soţia, iar în aceeaşi zi l-a condus la aeroport pe acesta, care s-a deplasat în Irak pentru a participa la negocierile pentru eliberarea jurnaliştilor.

Omar Hayssam execută 23 de ani şi patru luni de închisoare, în urma contopirii pedepselor primite în dosarele „Volvo”, „Foresta Nehoiu” şi cel al răpirii celor trei jurnalişti, potrivit unei decizi luate în 27 martie, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Omar Hayssam execută pedepsele din iulie 2013, când a fost adus în ţară, după şapte ani de la fuga sa din România.