Instanţa supremă a respins, ca nefondat, recursul formulat de fostul preşedinte, fiind menţinută decizia din 20 septembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – instanţa de fond, prin care a fost admisă acţiunea CNSAS şi a decis că Traian Băsescu a fost colaborator al Securităţii.
„Respinge, ca fiind inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian. Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul-pârât Băsescu Traian împotriva sentinţei nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Ciuvică Mugur-Cristian, în interesul intimatului-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 martie 2022″, se arată în hotărârea Înaltei Curţi.
Potrivit CNSAS, Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.
Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.
Potrivit cercetătorilor de la CNSAS, primul nume de sursă al lui Traian Băsescu este „Petrov”. E din perioada în care studia la Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân” din Constanța. Un prim document în acest sens e datat 7 decembrie 1972, adică din primul an de facultate.
„Petrov” povestește ofițerului de Securitate Nicolae Despinoiu cum un student a adus în cămin „un ceas și două perechi de butoni străini. Butonii i-a vândut cu 60 de lei perechea la doi colegi”, scrie Europa Liberă. Unuia dintre ei îi și dă numele. Delațiunea conține și o referire la o posibilă relație a surorii studentului respectiv cu un cetățean pakistanez.
Ca urmare a celor scrise de Traian Băsescu, ofițerul notează că studentul „va fi semnalat organelor de miliție” pentru contrabandă. De asemenea, el ar urma să fie chemat la biroul de personal pentru a da explicații.
Studentului Traian Băsescu i-a fost trasată sarcina de a continua să înștiințeze despre „aspecte negative” din Institut.
Cinci ani mai târziu, în 26 octombrie 1977, un raport al Securității din Tulcea clarifică însă că, în urma verificărilor, nu sora studentului pârât, ci „o chiriașă a avut legături cu un cetățean arab”. Studentul nu-l cunoștea decât din relatările părinților săi.
Până să se ajungă însă la această concluzie, potrivit documentelor găsite de cercetătorii CNSAS, Securitatea i-a interceptat corespondența respectivului tânăr, a fost chemat la discuții cu securistul responsabil de Institutul de Marină și, în 1975, ofițerul de Securitate a propus să nu se acorde aviz studentului pentru practica pe navele de pescuit oceanic.
Tânărul a fost și exmatriculat de la Institutul de Marină deoarece ar fi plecat în învoire fără avizul comandantului.
În februarie 1973, adică la două luni de la informarea legată de butonii vânduți în Institutul de Marină, sursa „Petrov” semnalează Securității că patru colegi joacă poker. Indică și cine a câștigat și despre ce sumă a fost vorba. Securitatea îi cere colaboratorului să transmită unde se întâmplă jocurile de poker „în ideea prinderii lor în flagrant de conducerea Institutului.”
O altă informare pe aceeași temă, atribuită tot lui Traian Băsescu și aflată în actele depuse de CNSAS la dosarul de la Instanța Supremă, este din primăvara anului 1976.
În nota scrisă de mână (probabil de către ofițerul care a preluat informațiile), Petrov relatează că un coleg era „angrenat” în jocuri de noroc cu alți tineri și că avea absențe.
Datele oferite Securității nu se opresc aici. Sursa afirmă despre respectivii tineri că erau „cunoscuți ca având relații cu străinii și concepții cosmopolite.” „Petrov” relatează și aspecte ce țin de viața personală a unuia dintre ei. Ar fi „întreținut relații intime” cu o fată pe care a cerut-o în căsătorie abia mai târziu.
În documentul original este subliniat cu pixul de către un ofițer de Securitate, printre altele, următorul pasaj, așa cum a fost el transmis de Petrov: „În cadrul discuțiilor sale, elogiază modul de viață din apus și în special referitor la tineret apreciază «libertinajul» din apus, unde, după spusele lui, fiecare face ce vrea fără a fi controlat și supravegheat. De asemenea a apreciat negativ drepturile și libertățile tineretului nostru.”