Traian Băsescu a afirmat că există riscul major al apariţie unor dezechilibre macroeconomice generate de politica fiscal-bugetară a Guvernului, politică ce a primit acceptul Fondului Monetar Internaţional. Preşedintele a argumentat că bugetul este bazat pe o creştere nerealistă a încasărilor bugetare în 2014, în condiţiile în care nivelul încasărilor pe primele trei luni arată că perspectivele sunt sumbre.
„Pe primele 3 luni s-au realizat următoarele venituri: în ianuarie un plus de 435 milioane de lei, pe februarie un minus de un miliard, iar pe martie un minus de 950 de milioane. Numai dacă privim primele 3 luni constatăm că toată valoarea rămasă de încasat de la sfârşitul anului din taxa pe combustibil a fost deja consumată”, a spus Băsescu.
Conjugată cu supraestimarea încasărilor, nerealizarea veniturilor la buget riscă să creeaze problem grave economiei. „Susţin că politica fiscal-bugetară proiectată de guvernul Ponta şi aprobată de Fond este greşită şi riscăm să avem efecte de dezechilibrare a economiei în lunile următoare sau să creăm toate premisele ca acest lucru să se producă. Am trecut în 2009 şi 2010 aşa ceva”, a declarat preşedintele.
Consecinţele ar putea fi severe pentru economia românescă pe lângă inevitabilul efect de încetinire a creşterii economice în urma împovărării fiscale excesive. „Or să apară din nou neplăţi masive către furnizori. Riscăm să creştem şi şomajul ş.a.m.d. Este un semnal de mare gravitate pe care îl trag. Nu poţi să ai creştere de 17 miliarde de venituri, chiar cu puzderia de taxe introduse. Ori deficitul va fi mai mare, ori vor creşte exploziv arieratele”, a mai spus Băsescu.
RomaniaTV.net vă prezintă declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu:
– Există o nouă şansă să punem sub semnul întrebării aplicarea accizei la combustibil pentru că azi OUG nu a fost adoptată în plenul Camerei, ci a fost retrimisă la comisia de buget-finanţe. Am în pregătire o scrisoare ce va pleca spre Parlament cu argumentele de ce trebuie respinsă OUG.
– Acciza este o crimă împotriva economiei româneşti.
– Politica pe care o derulează guvernul Ponta, împreună cu FMI, este greşită.
– Ştiu bine cum reacţionează oamenii, economia, firmele. Afirm cu responsabilitate: politica fiscal-bugetară generată de guvern şi acceptată de FMI este greşită şi trebuie imediat ajustată. S-a ajuns la 35 de taxe noi, s-a introdus celebra taxă pe infrastructuri, s-a introdus de azi şi taxa suplimentară pe combustibil. Este o povară enormă pentru economie. Din păcate, nici rezultatele nu sunt conform aşteptărilor. Pe primele 3 luni s-au realizat următoarele venituri: în ianuarie un plus de 435 milioane de lei, pe februarie un minus de un miliard, iar pe martie un minus de 950 de milioane. Numai dacă privim primele 3 luni constatăm că toată valoarea rămasă de încasat de la sfârştul anului a fost deja consumată.
– Dacă privim la bugetele din ultimii trei ani… Pe 2012 – 193 miliarde lei execuţia bugetară. În 2013, pe baza unei creşteri de 3,5%, veniturile au ajuns la 200 de miliarde. Pentru 2014, venituri în bugetul de stat în valoare de 217 miliarde. Numai dacă ne uităm că o creştere de 3,5 % a generat o creştere de încasări de 7 miliarde, ne întrebăm ce creştere economică trebuie să avem pentru a creştere acum veniturile cu 17 miliarde. Argumentul că vom încasa mai bine este dărâmat de încasările din primele 3 luni. Nu ne putem baza pe o creştere explozivă a colectării în aşa fel încât să privim liniştiţi la ce a aprobat FMI.
– Susţin că politica fiscal-bugetară proiectată de guvernul Ponta şi aprobată de Fond este greşită şi riscăm să avem efecte de dezechilibrare a economiei în lunile următoare sau să creăm toate premisele ca acest lucru să se producă. Am trecut în 2009 şi 2010 aşa ceva.
– De data asta, Fondul a greşit. Nu este posibil să generezi o politică fiscală pentru dorinţele unor politicieni. Asta înseamnă taxe, taxe, taxe, fără certitudinea că le poţi colecta. Soluţia corectă este revenirea la politica sănătoasă a aşezării cheltueililor pe venituri certe. Doar aşa ne vom putea încadra în deficitul preconizat, fără să generăm dezechilibre economice. Abordarea Guvernului şi a Fondului a fost ‘Atîţia bani am nevoie, câte taxe trebuie să bag?’, fără să se întrebe cine plăteşte şi cine le colectează.
-Rugămintea mea la Guvern şi la Parlament este să se aplece asupra a ceea ce spun. Or să apară din nou neplăţi masive către furnizori. Riscăm să creştem şi şomajul ş.a.m.d. Este un semnal de mare gravitate pe care îl trag. Nu poţi să ai creştere de 17 miliarde de venituri, chiar cu puzderia de taxe introduse. Ori deficitul va fi mai mare, ori vor creşte exploziv arieratele.
– Plecând de la această analiză, dar şi de la şansa că nu s-a adoptat legea de aprobare a OUG ce creşte taxele pe combustibil, voi transmite Parlamentului o scrisoare în care îi rog să nu adopte Ordonanţa şi să propună Parlamentul Guvernului să treacă la ajustarea cheltuielilor. Voi indica şi propunerile de ajustare a cheltuielilor. Este creşterea explozivă a bugetul MDR de unde se pot tăia 1,2 miliarde şi este un excedent de bani la serviciul datoriei unde se poate face o ajustare de 5-600 milioane de lei. Din taxa pe stâlp va mai veni un miliard în plus şi vor mai fi 5-700 milioane de lei din taxa de 60% pe diferenţa de preţ de liberalizat de la preţul anterior de la gaze.
– Avem 105 milioane de euro alocaţi de UE care trebuie cheltuiţi în intervalul 2014-2015 pentru locuri de muncă pentru tineri. Ar putea fi generate multe start-up-uri pentru firme tinere. Mai sunt 445 milioane de euro tot de la UE, care trebuie cheltuiţi tot în aceşti doi ani pentru crearea de IMM-uri pentru persoane defavorizate.
– Guvernul ar trebuie să acţioneze imediat pentru că realităţile încasărilor arată falimentul politicilor fiscale ale guvernului Ponta. Vor fi tot soiul de propagandişti care spun că e un joc politic. Nu e nici un joc politic. În aprilie vine misiunea Fondului, între timp Guvernul ar trebui să fie pregătit cu o nouă abordare. Dacă socotim realizările planificate cu cele realizate, încasările din taxa pe carburanţi s-au dus.
– Nu avem aparat adminstrativ capabil să gestioneze celebra rambursare de 4 eurocenţi. Vor fi cheltuieli extrem de ridicat şi vor fi tentaţii de fraudare extrem de multe. Soluţia corectă este respingerea OUG şi revenirea la preţurile dinainte. Taxa este o frână puternică pentru economie. Banii europeni sunt soluţia şi pentru locuri de muncă, şi pentru investiţii.
– Mă uitam la ce vrea să facă domnul Dragnea. A primit o alocare mare de la premierul Victor-Viorel să facă modernizare satului românesc, infrastructură urbană. Toate aceste proiecte sunt finanţate de UE cu 5 miliarde de euro, iar România are obligaţia la o cofinanţare de numai 5%. Plus că din acest exerciţiu a devenit elgibil şi TVA-ul. Guvernul ar trebui să se bată să tragă bani din noul exerciţiu bugetar.
– Cu cât trage maimulţi bani din exerciţiul bugetar, cu atât mai mulţi bani îi intră în buget. Are numai avantaje. A găsit metoda cea mai simplă, specifică oamenilor care nu înţeleg nimic din economia unui stat.
– Am văzut obiceiul la fătucile rujate, citez din maestrul Cristoiu, un clasic al presei, şi la propagandişti: la orice spui, îţi spun că este propagandă electorală. Nu, este cel mai hotărât semnal de alarmă.
– De ce trebuie să ne târâim pentru că nişte oameni cred că trebuie mărită fiscalitatea să nu ne batem capul.
– Lăcomia sălbatică e pentru bani care să fie utilizaţi să câştige voturile baronilor locali şi ai primarilor. Vă spun că o asemenea politică este inadmisibilă şi sunt gata să fiu partenerul oricui să corectăm abordarea greşită atât intern, cât şi în relaţia cu FMI, BM privitor la şansele României de a avea creştere economică.
– Când lucrurile merg în altă direcţie decît cea în care ar trebui să megem nu mă pot manifesta decât în cadrul instituţional.
– Voi atenţiona şi Fondul după ce mă întorc de la Bruxelles. Nu tot ce acceptă Fondul este acceptabil pentru români. Fondul e o delegaţie, românii sunt 22 de milioane.
– Sper că nu mai ajungem la situaţia în care să tăiem salariile. Soluţia a fost generată de faptul că dl. Tăriceanu pe o creştere de 8% a lăsat deficit de 7%. Dezechilibre înseamnă şi dacă ieşim din deficitul de 3%, iar deficitul structural de 1% să nu-l atingem la sfârşitul lui 2015. Orice iese din ţinte înseamnă dezechilibre macroeconomice ce trebuie corectate.
– Ne apropiem de zona periculoasă a datoriei publice, de 40%.
– N-am calculat cât mă costă acum un plin la Logan. 40 de litri ori 40 de bani… cam 16 lei la un plin. Vara mai des fac plinul.
– Trebuie să vină evenimente nefericite ca să înţeleagă că securitatea are nişte costuri.
– A eliminat o taxa vreo trei luni pentru că nu a avut-o în buget. Bugetul acestui an este exagerat din punctul de vedere al veniturilor. Reglajul îl face Ministerul de Finanţe. Nu or să-ţi dea bani dacă nu au. De ce atâta zbucium să luăm bani de la cetăţeni şi din economie când avem bani europeni? Nu am decât un nume pentru asta: corupţie. Domnul Ponta se laudă cu încasările din bani europeni în 2013. Să se ştie că sunt facturi pentru lucrări din timpul lui Boc.
Preşedintele Traian Băsescu a susţinut, marţi, în plenul reunit al Parlamentului, că „amestecul de lăcomie şi incompetenţă de care România suferă”, pe fondul situaţiei internaţionale actuale, „poate pune în pericol ţara”. Traian Băsescu a declarat că trebuie spus românilor că drumul european este bun, iar dacă la zece ani de la aderarea la NATO nu toţi românii trăiesc mai bine „este din cauza noastră”.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, la şedinţa solemnă a Parlamentului pentru aniversarea a zece ani de la aderarea la NATO, că nu le putem cere altora să ne respecte ţara mai mult decât o facem noi, şi nici să o apere şi să o iubească mai mult decât o facem noi. Parlamentul a organizat, marţi, o şedinţă solemnă pentru marcarea a 10 ani de la aderarea României la NATO.
Premierul Victor Ponta a explicat faptul că nu a discutat, în Parlament, cu preşedintele Traian Băsescu prin faptul că îl va ignora până când acesta îşi încheie mandatul şi că va colabora strict pentru obligaţii oficiale, amintind că, în Parlament, au fost elogiaţi cei cu merite pentru NATO.
„Să pretindem că suntem prieteni ? Nu suntem”, a spus Ponta. El a precizat că îl va ignora pe preşedintele până când acesta îşi încheie mandatul şi că va colabora strict pentru obligaţii oficiale, precum semnarea decretelor prezidenţiale şi alte evenimente.