‘Cred că este o decizie corectă a CCR să încerce să clarifice articolul 141 din Codul de procedură penală, pentru că spune: poliția și alte organizații’. Pot fi și organizații private sau organisme ale statului care nu au în atribuțiuni unele activități și să facă interceptări. Ori Curtea Constituțională pune în regulă. Înainte de acest cod de procedură penală, adică în vechiul cod, nu era menționată poliția sau alte instituții. Tăcea, fapt pentru care a trebuit să reglementăm lucrurile prin decizii ale CSAT, puse în aplicare pe urmă, pentru că decizia CSAT a fost să decidem că SRI este autoritate națională pe interceptări legate de convorbirile telefonice. Acest lucru a fost generat de faptul că erau singurii care aveau dotarea completă, ca urmare a Summit-ului NATO din 2008‘, a afirmat fostul președinte.
Potrivit lui Băsescu, înainte de summit-ul din 2008 s-a făcut o dotare în ritm accelerat, pentru a putea garanta nivelul de securitate cerut de faptul că erau prezenți liderii țărilor membre NATO, plus șefii statelor partenere NATO. Erau 58 de șefi de stat și de guvern la București și a trebuit o dotare corespunzătoare unui asemenea eveniment, care s-a făcut și „foarte ieftin și cu multe donații de la parteneri”, a adăugat Băsescu.
În opinia lui Traian Băsescu, după ce a apărut noul Cod de procedură penală, fiind acest înscris ambiguu, era normal ca la Curtea Constituțională să se ceară claritate. ‘Este vorba de instituții care pot afecta intimitatea persoanelor, iar în astfel de situații, Curtea Constituțională nu se poate juca, dacă este sesizată’, a mai afirmat fostul șef al statului.
CITEŞTE ŞI Traian Băsescu: Pe votul politic vrem să obţinem 10-12% la nivel naţional, la alegerile locale