Conform legii, candidaţii pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al CSM se pot înscrie şi în timpul şedinţei de plen de luni. Fiecare candidat trebuie să prezinte un proiect de management al instituţiei.
Conform ordinii de zi afişată pe site-ul consiliului, în cadrul şedinţei de luni, pe lângă alegerea noii conduceri a CSM, va fi prezentat şi raportul de activitate al instituţiei, dar fi stabilit şi calendarul privind alegerea membrului CSM care va fi reprezentant al tribunalelor.
Consiliul Superior al Magistraturii este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte care nu pot face parte din aceeaşi secţie. Astfel, dacă unul dintre ei face parte din secţia pentru judecători, cel de-al doilea trebuie să fie procuror. Instituţia a fost condusă în 2013 de procurorul Oana Schmidt-Hăineală, în calitate de preşedinte, şi de judecătorul Adrian Bordea, drept vicepreşedinte.
Preşedintele Băsescu a mai participat, în mandatele sale, la primele şedinţe din an ale conducerii CSM, inclusiv în 2013. El spunea, pe 4 ianuarie 2013, că în România un magistrat nu este independent numai dacă nu vrea el, el arătând totodată că independenţa justiţiei nu este un proces ireversibil, dar că România nu are nicio şansă de a merge înainte dacă justiţia nu e independentă.
„Faptul că într-un moment de turbulenţe politice extraordinare – iulie-august 2012 – principalele instituţii ale statului au rămas în picioare îmi creează satisfacţia că ceva s-a întâmplat în justiţie, şi acest ceva înseamnă independenţa în justiţie”, spunea Traian Băsescu, la şedinţa CSM.
Tot atunci, Băsescu spunea că în 2013 trebuie găsite soluţii pentru creşterea vitezei de pronunţare, dar şi de redactare a hotărârilor judecătoreşti, chiar dacă în ultimii doi ani au fost progrese vizibile în acest sens.
El mai spunea că nimeni nu va negocia independenţa justiţiei „de dragul păcii politice”, el adăugând: „Mai bine război decât justiţie neindependentă”.
Citeşte şi Întâlniri SECRETE între Crin Antonescu şi Traian Băsescu, la Palatul Cotroceni