Preşedintele de onoare al PSD îşi serbează, marţi, de Sfântul Ion, ziua onomastică, el urmând să petreacă în familie, ca şi în anii recenţi, când nu a mai primit invitaţi la biroul său din strada Atena.
Tot marţi dimineaţă, fostul şef de stat Ion Iliescu a primit şi vizita unuia dintre vecinii săi, fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care i-a validat unul dintre mandatele de preşedinte. Acesta i-a adus la rândul său un cadou.
Potrivit unor surse apropiate fostului preşedinte, Ion Iliescu lucrează în acest moment la un volum de Amintiri, fiind avansat în redactarea acestuia, timpul până la publicare fiind de ordinul săptămânilor sau lunilor.
„E vorba de câteva săptămâni, luni până la apariţie. În orice caz, până în vară va fi publicat. E a treia parte din trilogie. Sunt rememorate amintirile sale din 1930 până în 1989. Această carte se va opri la 20 decembrie 1989”, au menţionat sursele citate.
SFANTUL ION: Aproape două milioane de români poartă numele Sfântului Ioan și își sărbătoresc ziua onomastică luni de Soborul Sf. Proroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului.
SFANTUL ION: Potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, 1.957.468 de cetățeni români, dintre care 1.429.887 bărbați și 527.581 femei, poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul.
Din totalul româncelor, 369.219 se numesc Ioana, 140.333 — Ionela, 11.323 — Nela, iar 6.706 — Ionelia. Majoritatea bărbaților se numesc Ioan — 521.561, Ion — 418.448, Ionuț — 317.270, Ionel — 146.035, Nelu — 21.847 sau Ionică — 4.726.
Pe 7 ianuarie, Biserica îl prăznuieşte pe Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul. De ce acum? Pentru că, după fiecare sărbătoare importantă, se sărbătoreşte şi sfântul care a participat la ea. În aceast caz, a doua zi după Bobotează, îl sărbătorim şi pe cel care L-a botezat pe Hristos în Iordan.
SFANTUL ION: Un copil mult aşteptat
Sfântul a fost vărul după trup al Mântuitorului, născut în chip minunat din Elisaveta şi Zaharia, pe când aceştia nu mai sperau că vor avea copii, fiind prea bătrâni. A tresăltat în pântecele mamei sale, atunci când aceasta s-a întâlnit cu Fecioara Maria care-L purta pe Iisus.
A dus o viaţă sfântă şi s-a retras în pustie postind şi rugându-se. Oamenii veneau la el pentru a-i cere sfatul, iar Sfântul Ioan le spunea să se pocăiască, îi îndruma să ducă o viaţă curată şi-i boteza pentru iertarea păcatelor. Nu dădea nimănui să facă mai mult decât poate: vameşilor, care nu erau iubiţi pentru că luau mită şi erau în slujba romanilor, le spunea doar să fie corecţi. Tot aşa, ostaşilor le spunea să se mulţumească cu leafa lor.
Totuşi, nu era indulgent şi şi-a atras duşmănia Irodiadei, soţia lui Irod, pentru că i-a mustrat că trăiau împreună pe când primul soţ al acesteia mai era încă în viaţă. Se ştie că a fost omorât la cererea ei, după ce fiica ei, Salomeea a dansat în faţa lui Irod la ospăţul de ziua lui. Când regele i-a spus fetei că poate să-i ceară orice drept răsplată, aceasta, la sugestia mamei, i-a cerut capul lui Ioan Botezătorul.
SFANTUL ION: Rugăciune către Sfântul Ioan Botezătorul
„Sfinte Ioane Botezătorule, tu ai fost chemat de Dumnezeu încă dinainte de naştere să-i pregăteşti pe oameni pentru venirea Fiului Său, iar mulţimile atrase de faima sfinţeniei tale şi de puterea Duhului Sfânt, asemănător cu al profetului Ilie, primeau botezul pocăinţei în semn de convertire la Dumnezeu. Tatăl ceresc ţi-a destăinuit pe Fiul Său Om-Dumnezeu când a voit să fie botezat de tine şi tu l-ai făcut cunoscut ucenicilor tăi zicând „Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii”. Tu ai voit să-ţi jertfeşti viaţa pentru a apăra sfinţenia căsătoriei, înfruntându-l pe regele Irod. Te rugăm mijloceşte la Dumnezeu, ca să-L urmăm tot timpul vieţii noastre, iar la sfârşit să-L preamărim pentru toată veşnicia. Amin.”
Ziua Sfântului Ion Botezătorul reprezintă încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie.
Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt-Ion”,“Înaintemergătorul Domnului” sau“Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.
Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.
În ziua de Sfânt Ion există obiceiul “Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se “iordănesc”.
Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.
Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.
Se spune conform tradiției populare că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.