„Nu, nu îmi amintesc de aşa ceva. Lăsaţi-mă să văd dosarul”, a răspuns Traian Băsescu întrebat de Europa Liberă dacă a semnat note i formative cu numele Petrov.
Fostul preşedinte a mai precizat că prin natura meseriei de marinar, toţi primeau aviz de la organele de Securitate pentru a putea pleca din ţară. De asemenea, trebuia să prezinte rapoarte a ceea ce făceau, a mai spus Băsescu.
La insistenţele reporterului pe marginea numelui atribuit ca sursă, Petrov, fostul preşedinte a refuzat discuţia, spunând că o va relua după campanie, când va merge la instanţă şi îşi va vedea dosarul. El spune că nu e o coincidenţă că acest subiect a apărut în campania electorală şi că SRI a avertizat că vor apărea documente secrete în această perioadă.
Potrivit informaţiilor transmise de Europa Liberă, vizat de dosarul CNSAS este Traian Băsescu, iar dosarul de reţea contine doar coperţile pe microfilm, iar notele informative, două la număr până în acest moment, au fost descoperite în dosarele altor persoane care aveau dosare de urmărire informative (DUI). Dosarul de reţea este practic gol, deci nu conţine un angajament cu Securitatea, dar pe copertă apare numărul dosarului, numele real şi numele conspirativ, afirmă sursele citate de Europa Liberă. Traian Băsescu a fost verificat din oficiu, în postura de candidat la europarlamentare, iar cercetarea ar fi fost făcută de un angajat al Direcţiei de Investigaţii. Perioada la care se referă investigaţia nu este cea în care Traian Băsescu a lucrat la Anvers, ci aceea în care era student la Institutul de Marină din Constanţa.