Traian Băsescu: Pentru ieşirea din zona gri a Republicii Moldova, trebuie luată în considerare varianta reîntregirii ţării

”Republica Moldova a semnat acordul de asociere şi în momentul de faţă intră într-o coleziune brutală cu economia Uniunii Europene. După semnarea acordului de asociere, acest lucru l-am văzut cu ochii noştri în România în ’96. Când s-a semnat acordul, s-a deschis piaţa românească şi am avut industrii întregi care au fost pulverizate din competiţii. (…) Erau destinate să exporte în CAER, să lucreze pentru CAER şi, când am intrat în competiţie cu industria UE, s-au pulverizat pur şi simplu. Exemple vizibile – aveam tractoare, produceam la Braşov, n-au reuşit să stea în competiţie cu Fiatul italian, spre exemplu. Produceam camioane, tot la Braşov, n-au reuşit să stea în competiţie cu camioanele Renault”, a afirmat Traian Băsescu, dând ca exemple şi industria siderurgică sau combinatele de utilaj greu.

El a avertizat că acest fenomen se va produce şi în Republica Moldova.

Băsescu a menţionat că acest proces în România a generat „acea nemulţumire uriaşă a tranziţiei”.

„Şansa Republicii Moldova este că nu are atâta industrie cât avea România. Deci, în zona industrială nu va fi lovită. Dar în agricultură, cum stă în competiţie un fermier din Republica Moldova cu unul care creşte vaci pentru carne? Cu un fermier din România? Nu mai vorbim cu unul din Franţa sau Olnada. În Romania, subvenţia de la UE este 520 de euro pe cap de animal primită de la UE în plic. Are 100 de animale, ori 120, primeşti banii de la Ministerul Agriculturii pentru subvenţii. Pui grâu, foarte bine, ai 170 de euro subvenţie la fiecare hectar. Construişeit solarii să asiguri roşii şi ardei graşi si catraveţi pe timpul iernii, foarte bine, ai subvenţii 3.000 de euro la hectarul de solar. Cum stă în competiţie fermierul din Republica Moldova cu fermierii din Uniunea Europeană, acum, după deschiderea pieţei? Va sta foarte greu. Femierul din UE, inclusiv din România prinde cheag, se dezvoltă, pentru că, practic, subvenţia acoperă costul lucrărilor, pe când fermierul din Republica Moldova trebuie să vândă la preţul pieţei din UE, în condiţiile în care Guvernul Republicii Moldova îi acordă nişte subvenţii minimale, apropiate de zero comparativ cu ce se întâmplă în UE”, a explicat fostul şef al statului.

Alte articole

Traian Băsescu îi răspunde tăios lui Rareș Bogdan: ”Tata m-a învățat să mă bat numai cu bărbați”

Republica Moldova cumpără sisteme anti-dronă, din cauza faptului că mai multe drone rusești au căzut pe teritoriul său

Traian Băsescu a precizat că aceste constatări vin din experienţa sa de preşedinte, timp de 10 ani, în care, trimestrial, participa la şedinţele Consiliului European şi şite „care e abordarea acolo”.

„Concluzia: pentru ieşirea din zona gri a Republicii Moldova trebuie acţiune politică, trebuie luată în considerare varianta reîntregirii ţării, reunificării cu România, strict pe linia actului final de la Helsinki din 1975. În articolul 1 se precizează foarte clar cum se pot şi cum nu se pot modifica frontierele în Europa. Se pot prin decizii politice şi negociere, şi asta s-a întâmplat cu Germania, asta s-a întâmplat cu Cehoslovacia, cu Croaţia, care a cedat coridor de acces Sloveniei la Marea Adriatică, cu balticii care au redevenit independenţi”, a suţinut Băsescu.

El a pledat pentru „viziune, negociere, decizie înţeleaptă pentru viitor”.

„Întârzierile şi menţinerea Republicii Moldova într-o zonă gri, pe de o parte datorită Bruxellesului, a Uniunii Europene, pe de altă parte datorită Federaţiei Ruse, pe de altă parte datorită opţiunilor diferite care există în spectrul politic din Republica Moldova, necesită o discuţie serioasă şi asumarea responsabilă pentru viitor. Nu cred că zona gri, zona de insecuritate, este o soluţie, chiar dacă ea este stimulată de prevederi constituţionale, prevederi din Constituţia Republicii Moldova”, a subliniat Băsescu.

Fostul şef al statului a participat la reuniunea Comisiei Comune pentru Integrare Europeană a Parlamentului Republicii Moldova şi Parlamentului României, care se desfăşoară, timp de două zile, la Bucureşti.