Traian Băsescu: Am avut prea multă încredere în Putin. Una spune şi alta face VIDEO

Traian Băsescu i-a imputat omologului său rus, Vladimir Putin, că nu şi-a ţinut cuvântul de două ori deja de la începutul crizei din Ucraina. „Cerem ca preşedintele Putin să-şi respecte cuvântul. El nu a spus adevărul atunci când a afirmat că a ordonat retragerea trupelor ruse de la frontiera de est a Ucrainei”, a declarat Băsescu adăugând că prezenţa militară masivă a armatei ruse la graniţa cu Ucraina nu a făcut decât să încurajeze mişcarea separatisă a rusofonilor din Ucraina de est.

În al doilea rând, Putin ar fi mimat că desurajează mişcările separatiste din Doneţk şi Lugansk. „Preşedintele Putin are obligaţia să-şi respecte cuvântul. Nu am crezut că Vladimir Putin nu-şi va respecta cuvântul. Iată că am avut prea multă încredere. Al doilea element ce pune sub semnul întrebării corectitudinea lui este mesajul de a nu se organiza referendumuri. În realitate, ieri ministrul de Externe Serghei Lavrov a salutat rezultatul referendumurilor ceea ce îl pune pe Putin din nou într-o situaţie dificilă, de a se constata că una spune şi alta face”, crede Băsescu.

Şeful statului român a încurajat autorităţile de la Kiev să deschidă negocieri cu separatiştii din Doneţk şi Lugansk, arătând că negocierile purtate cu rusofonii din Harkov au dus deja la rezultate, astfel încât aceştia au renunţat să mai organizeze referendum pentru secesiunea de Ucraina.

Pe de altă parte, eventualele negocieri la nivel internaţional nu ar trebui să-i includă şi pe insurgenţi. „Negocierea între Kiev şi cetăţenii săi trebuie să se desfăşoare pe plan intern. În Transnistria, separatiştii au fost incluşi în formatul de negociere şi blochează de 20 de ani procesul de soluţionare a problemei transnistrene”, a avertizat Băsescu.

Iată principalele declaraţii ale şefului statului:

-Am constatat că toată presa este extrem de atentă la poziţiile instituţiile româneşti în instituţiile viitoare. Poziţiile stabilite azi au fost deja exprimate. Toate au fost transmise deja către toate cancelariile europene şi SUA. Nefiind nimic de ascuns, cu mici excepţii, vă dau ce este de interes public.

-Există un risc major de federalizare a Ucrainei. Al doilea lucru, România consideră că trebuie făcute între Kiev şi reprezentanţii minorităţii ruse din estul şi sudul Ucrainei. De altfel, această soluţie a fost aplicată şi urmare a dicuţiilor între guvernul central şi reprezetanţii populaţiei de etnie rusă din Harkov, referendumul nu a mai avut loc. Fie că sunt sub formă de masă rotundă, fie ca dezbateri directe care să ajungă la populaţie, trebuie continuate discuţiile şi în Doneţk şi Lugansk. România propune ca în situaţia în care se vor organiza negocieri internaţionale, separatiştii să nu fie parte a negocierilor.

-Pentru România, în eventualitatea care guvernul central va stabili o anumită linie care să vizeze o anumită linie în păstrarea dreptului de utiliza, limba, cultura, presa, aranjamente absolut democrate, cerem categoric ca de aceleaşi drepturi să se bucure şi minoritatea română din Ucraina.

-În opinia noastră, obiectivul Rusiei are două priorităţi: unul este federalizarea Ucrianei, proces care deja a început prin recunoaşterea de către ministrul Lavrov a referendumurilor din Doneţk şi Lugansk, iar al doilea este împiedicarea alegerilor prezidenţiale din 25 mai. Este clar că Rusia doreşte destabilizarea Ucrainei pentru a o pune sub control, integral sau parţial.

-Înscăunarea unui preşedinte rezultat din alegeri la care nu au participat două regiuni are aproape semnificaţie pierderii regionale a celor două regiuni. De aceea este imperios necesar ca alegerile din 25 mai să se desfăşoare în siguranţă pe tot teritoriul Ucrainei. Propaganda rusă va profita de blocarea alegerilor în două regiuni extrem de importante.

-România nu recunoaşte nici anexarea Crimeii, nici referendumurile din Lugansk şi Doneţk pentru că sunt împotriva Constituţiei Ucrainei. Acesteia trebuie să i se facă o ofertă clară prin semnarea Acordului de Asociere a celui de Liber Schimb cât se poate de repede, probabil imediat după alegerile din 25 mai şi să i se dea o perspectivă europeană. Simpla intrare în vigoare a acordurilor nu înseamnă neapărat o perspectivă europeană.

-Nu credem că Federaţia Rusă intenţionează să invadeze Ucraina. A început să-şi atingă şi al doilea obiectiv: federalizarea şi dezmembrarea Ucrainei. Cerem ca Putin să-şi respecte cuvântul. El nu a spus adevărul atunci când a spus că a ordonat retragerea trupelor ruse de la frontiera de est a Ucrainei.

-Preşedintele Putin are obligaţia să-şi respecte cuvântul. Nu am crezut că Vladimir Putin nu-şi va respecta cuvântul. Iată că am avut prea multă încredere. Al doilea element ce pune sub semnul întrebării corectitudinea lui este mesajul de a nu se organiza referendumuri. În realitate, ieri ministrul de Externe Serghei Lavrov a salutat rezultatul referendumurilor ceea ce îl pune pe Putin din nou într-o situaţie dificilă de a se constata că una spune şi alta face.

-În ceea ce priveşte Moldova, şi eu şi toţi factorii de decizie am ştiout că în perioada 1-9 dar şi în continuare vor exista provocări ale populaţiei ruse în Moldova. Trebuie accelerat procesul de semnare al Acordului de Asociere şi de Liber Schimb, dacă este posibil pe 27 mai, dacă nu, la Consiliul European de vară din 26-27 iunie. Pe 27 mai, este un Consiliu extraordinar. Ar fi un semnal extrem de important să se semneze în mai pentru a se da timp unor ţărio să ratifice acordurile înainte de vacanţa de vară. Ar fi un semnal foarte puternic legat de angajamentul unor state faţă de Moldova şi al Moldovei faţă de UE.

-Semnalul cel mai rău ar fi o destabilizare a regiunii Odessa, care încinge ca un brâu Transnistria şi apoi să se ajungă cu influenţa Rusiei până la braţul Chiliei, vechea frontieră a României cu URSS. În momentul de faţă, în Odessa se încearcă o regrupare a rusofonilor să fie gata să acţioneze. Să sperăm că staul ucrainean va ţine în echilibru stuaţia.

-Moldova este supusă unor riscuri consistente de securitate prin ceea ce ştim că se intenţionează provocări legate de Transnistria, dar nici Găgăuzia nu este extrem de liniştită, dar nici zona din estul Republicii Moldova locuită de minoritatea bulgară. Trebuie mult calm, multă atenţie şi să nu se răspundă provocărilor pentru că nu estimăm că Rusia va trimite trupe în regiune, cu excepţia celor din Transnistria.

-În analiza noastră, armata transnistreană are 5.000 de militari bine instruiţi şi bine echipaţi, în afara celor ruşi.

Președintele Traian Băsescu i-a trimis marţi prim-ministrului României, Victor Ponta, o scrisoare în care îl cheamă pe şeful executivului la consultări la Palatul Cotroceni. Premierul Victor Ponta a mers la consultări însoţit doar de miniştrii Apărării şi Afacerilor Interne, Mircea Duşa şi vicepremierul Gabriel Oprea, chiar dacă şeful statului „recomanda” ca la întâlnire să vină toţi membrii Guvernului.

Întrevederea de la Palatul Cotroceni va a început de la 17.30, premierul Victor Ponta cofirmând deja prezenţa la consultări, alături de toţi membrii Guvernului.

„Având în vedere declaraţiile dumneavoastră publice recente prin care vă manifestați nelămurirea în legătură cu poziția României privind situația din Ucraina și din regiune, în conformitate cu Art. 86 din Constituţia României vă invit pentru consultări astăzi, 13 mai 2014, la ora 17.30, la Palatul Cotroceni.  Consultările vizează clarificarea nelămuririlor Guvernului referitoare la politica externă, de securitate şi de apărare a României – problemă urgentă şi de importanţă deosebită. La această întâlnire vă recomand să participe toţi membrii Guvernului sau, cel puţin, miniştrii care fac parte din Consiliul Suprem de Apărare a Ţării”, se arată în scrisoarea preşedintelui Traian Băsescu către Victor Ponta.

Victor Ponta anunţase marţi că va transmite o solicitare oficială preşedintelui Traian Băsescu pentru organizarea în cel mai scurt timp a unei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) din cauza situaţiei îngrijorătoare din Ucraina.

Victor Ponta a precizat că a avut discuţii în acest sens cu membrii Guvernului care fac parte din CSAT.

„În baza prevederii legii de organizare şi funcţionare a CSAT, articolul 6, aliniatul 2, şi având în vedere că peste o treime din membrii CSAT sunt membri ai Guvernului, mai precis şapte, prim-ministrul şi şase miniştrii, vom transmite preşedintelui României solicitarea oficială de a organiza în cât mai scurt timp o şedinţă extraordinară a CSAT pentru a analiza situaţia creată, a lua o decizie clară unitară şi instituţională şi a asigura coordonarea funcţionării instituţiilor statului român în faţa provocărilor şi a extrem de complicatei situaţii care evoluează la graniţa României”, a declarat Ponta la Palatul Victoria, în urma unei discuţii cu miniştrii care sunt membri în CSAT.

Premierul a apreciat că situaţia din Ucraina „s-a înrăutăţit în ultima perioadă”, ţinând cont de „referendumurile ilegitime şi ilegale care au avut loc în diverse regiuni şi continuarea actelor de încălcare a Constituţiei Ucrainei, a normelor de drept internaţional şi a acordurilor internaţionale”.

„În plus, faţă de această situaţie tensionată au existat acţiuni de provocare din partea unor oficiali ai Federaţiei Ruse şi situaţii cu care autorităţile din România se confruntă şi faţă de care trebuie să ia decizii”, a explicat şeful Guvernului.