Traian Băsescu: Tăierea salariilor a fost cea mai bună soluţie pentru ieşirea din criză VIDEO

Preşedintele Traian Băsescu a ţinut vineri la Palatul Cotroceni o declaraţie de presă în care a reamintit paşii pe care România i-a parcurs în ultimii 3 ani, de când a anunţat măsurile de austeritate. Şeful statului a declarat că, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2012, România înregistrează o datorie publică de 37,8% şi un deficit bugetar de 2,9%.

„Saltul de la 9% la 2,9% este enorm şi nu e niciun stat din UE care să fi avut deficit de 9% şi să-l reducă atât de repede. A fost un efort uriaş pe care l-au făcut românii şi care a arătat că naţiunea română e capabilă de performanţă„, a adăugat preşedintele. De altfel, şeful statului le-a mulţumit românilor pentru sacrificiile făcute din anul 2010.

Iată fragmente din discursul preşedintelui:

El a precizat că, în acest moment, România revine în parametrii Tratatului de la Maastricht şi redevine o ţară credibilă pe pieţele de capital.

Alte articole

Lovitură dată de CCR lui Klaus Iohannis înainte de terminarea mandatului

Klaus Iohannis sesizează CCR a doua oară privind aceeaşi lege. Ce încălcări ale Constituţiei invocă preşedintele

– O să pornim de la câteva formulări ale mele, care mi-au adus multe critici şi pe care după câţiva ani aş vrea să le explic. Vă aduceţi aminte de omul gras care era statul şi stătea în spatele unui slab şi firav, care erau cei ce produceau în economia românească. Vă aduceţi aminte de 10 mai 2010, ziua în care am anunţat măsurile de austeritate în vederea redobândirii echilibrelor macroeconomice ale ţării, anunţ care în mare parte s-a realizat.

Este vorba de momentul de criză 2010, când aproape nu ne mai puteam împrumuta pe pieţele internaţionale. Dobânzile la care ne împrumutau erau extrem de ridicate, mult peste 8-9 procente la credite pe termen scurt. De asemenea, UE intrase şi ea în criza datoriilor. România era în situaţia în care trecea printr-o reducere bruscă a investiţiilor străine, iar remiterile românilor care lucrau în străinătate se reduseseră aproape la jumătate.

– În 2008 s-au folosit discreţionar banii bugetului de stat, pentru a câştiga voturi. După 2008 a urmat intrarea în criză profundă, care ne-a dus la un deficit de 9 la sută. Prăbuşirea economică s-a manifestat virulent în 2009, ducând la o creştere negativă a PIB, cu 6,6. Astfel, măsurile din 2010 deveniseră inevitabile. 5 mai 2010 a fost o zi care mi-a adus şi ură şi supărare şi pierderi politice uriaşe mie, premierului Boc şi guvernului lui. Am încercat atunci să evităm mărirea taxelor, a fiscalităţii.

Pot să vă spun acum, când putem discuta mai la rece, să vă spun obiectivele noastre de atunci. Reducerea deficitului bugetar, menţinerea locurilor de muncă, restabilirea credibilităţii României pe pieţele internaţionale şi rebodândirea respectului pentru noi, fiindcă o ţară care se împrumută în străinătate pentru a plăti pensii şi salarii îşi piede mult din credibilitate.

Din acel 5 mai până de curând, a fost o perioadă extrem de grea. Odată cu măsurile severe de austeritate, ca măsuri de susţinere a economiei în această perioadă de austeritate, am convenit cu Guvernul Boc creşterea sumelor alocate pentru investiţii din bugetul de stat. Veţi constata că în 2011 România a alocat 5,8 % din PIB pentru investitţii. Era una din măsurile prin care să încercăm reluarea trendului de creştere economică.

O altă măsură asumată a fost reducerea personalului bugetr, iar acest lucru reclama să găsim soluţii pentru ca cei disponibilizaţi să se îndrepte către zona privată. În paralel au fost adoptate foarte multe măsuri mărunte: garanţii pentru credite pentru persoane fizice care voiau să-şi deschidă o afacere, programul Prima Casă, programul Rabla, etc.

– În acest moment, România revine în rândul ţărilor cu un deficit în parametri acordului de la Maastricht. Acest lucru se datorează în primul rând sacrificiilor pe care cetăţenii români l-au făcut. Într-un timp scurt, deficitul bugetar a fost redus de la 9% la 2,9%. Nicio altă naţiune nu a făcut acest lucru într-un timp atât de scurt. Sunt convins că România a adoptat cea mai bună soluţie de revenire în parametri macroeconomici.

– Dar ce s-a întâmplat în acest moment cu „omul gras? A slăbit cu vreo 210.000 de salariaţi în sectorul public şi statul nu s-a prăbuşit. Acest proces trebuie să continue.

Mulţi au criticat acea ordonanţă, la 7 oameni plecaţi din sistem se angajează unul, dar acum a venit momentul unei ajustări fine. Trebuie angajaţi oameni în spitale, dar avem zone în administraţie cu personal excedentar. Trebuie făcut acest reglaj fin, o ajustare a personalului încât să nu avem sectoare care să sufere.

– Mulţumesc, guvernului Boc, guvernului Ungureanu, guvernului Ponta, că am ajuns aici. Guvernul Boc a pus interesul naţional deasupra interesului politic, de partid. Guvernele Ungureanu şi Ponta nu au afectat procesul de recuperare. Mi-a fost teamă că din mai 2012, guvernul Ponta ar fi putut lua măsuri populiste în perspectiva alegerilor. N-a făcut-o şi-a adus o contribuţie la faptul că am ajuns astăzi aici.

– Nu ne mai batem pentru supravieţuire, trebuie să ne luptăm pentru o creştere economică durabilă. Trebuie găsit acel optim de dezvoltare prin investiţii şi un consum optim. Este momentul să privim la propria dezvoltare. Acum România se poate împrumuta în condiţii mult mai bune.

– Măsurile pe care le-am luat s-au dovedit corecte şi din punct de vedere al pieţei forţei de muncă. România are una dintre cele mai scăzute cifre ale şomajului 6,7 la sută. România este a şasea ţară ca nivel de şomaj. Ştiţi că la Olimpiadă obţin puncte primii şase. Din punct de vedere al ieşirii din criză, România a ieşit bine. În 2010, şomajul era de 7,4 la sută, iar azi e de 6,7 la sută.