„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis, în parte, obiecția de neconstituționalitate și a constatat ca prevederile art.IV din Legea privind aprobarea OUG 115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situația prevăzută la art. 6 alin.(1) din Legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și pentru prorogarea unor termene sunt neconstituționale„, se arată într-un comunicat al CCR postat pe site-ul instituției.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și primului-ministru.
Traian Băsescu, președinte la acea dată, a transmis în 11 decembrie CCR o sesizare de neconstituționalitate vizând Legea privind aprobarea OUG 115/2013, susținând că la reexaminarea acestui act normativ de către Camera Deputaților a fost introdus un articol care nu avea legătură cu cererea de reexaminare și nici măcar cu obiectul de reglementare al ordonanței.
În sesizare se arată că pe 10 iulie Traian Băsescu a solicitat reexaminarea, deoarece acest act normativ modifica, prin aprobare, un termen stabilit de OUG 115/2013 care la data adoptării legii de către Camera decizională era deja expirat de două zile, astfel că actul normativ transmis spre promulgare încălca prevederile constituționale.
El a precizat, totodată, în documentul transmis CCR, că în Camera Deputaților, pe lângă schimbările solicitate în reexaminare, legea a mai suferit o modificare „care nu are vreo legătură cu aspectele ridicate prin cererea de reexaminare a președintelui României ori măcar cu obiectul de reglementare al OUG 115/2013 aprobată prin legea supusă dezbaterii”.
În sesizare se arată că Legea privind aprobarea OUG 115/2013 a fost completată cu o prevedere care dispune introducerea unui nou articol, 1 indice 1, în Ordonanța Guvernului 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.
Băsescu a semnalat că Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respectat procedura parlamentară și s-a limitat la a elimina textele criticate prin cererea de reexaminare, fără a aduce alte modificări sau completări legii.
În opinia sa, articolul din lege introdus ca amendament de Camera Deputaților cu ocazia reexaminării vizează un alt act normativ și o altă situație juridică decât cele care făceau obiectul legii inițiale. În acest caz, susținea șeful statului, articolul în cauză „capătă natura juridică a unei propuneri legislative”.
„Considerăm că modificarea și completarea unui alt act normativ decât cel care făcea obiectul de reglementare al legii în forma inițială cu ocazia reexaminării constituie o practică neconstituțională. (…) Adoptarea unei propuneri legislative pe calea amendării proiectelor cu ocazia reexaminării, fără dezbaterea și adoptarea sa de către ambele Camere ale Parlamentului, nu numai că ar încălca principiul bicameralismului, dar ar încălca și dreptul constituțional al președintelui României de a solicita reexaminarea legilor înainte de promulgare”, se mai susține în sesizarea adresată CCR.