Alarmă falsă! Transnistria nu cere alipirea de Federaţia Rusă, dar cere protecţie şi ameninţă guvernul de la Chişinău

1. Să facă apel la Consiliul Federaţiei şi la Duma de Stat a Rusiei (cele două camere ale parlamentului rus – n.r.) cu solicitarea de a implementa măsuri de protecţie a Transnistriei în condiţiile creşterii presiunii din partea Republicii Moldova. În Transnistria locuiesc peste 220.000 de cetăţeni ruşi. Rusia participă la misiunea de menţinere a păcii pe Nistru şi este garant şi mediator în procesul de negociere.

2. Să se adreseze Secretarului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite cu rugămintea de a ţine cont de drepturile inalienabile ale poporului transnistrean garantate de normele internaţionale, de a împiedica Republica Moldova vecină să încalce drepturile şi libertăţile cetăţenilor transnistreni şi de a preveni provocările care duc la o escaladare a tensiunilor.

3. Să se adreseze participanţilor la procesul internaţional de negocieri în formatul „5+2” (în care Rusia, Ucraina şi OSCE sunt mediatori, iar SUA şi UE sunt observatori – n.r.).
4. Să facă apel la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru a influenţa conducerea Republicii Moldova să revină la un dialog adecvat în cadrul procesului internaţional de negociere şi să asigure condiţii pentru o soluţionare civilizată a conflictului.

5. Să adopte un apel către Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI, organizaţie a fostelor republici sovietice creată în jurul Rusiei – n.r.) pentru a preveni escaladarea conflictului pe Nistru.

Alte articole

Reacţie furioasă la Moscova după rezultatul alegerilor din Republica Moldova. „Maia Sandu nu este preşedinta ţării!”

Andrei Caramitru o critică pe Maia Sandu: „Fără România era praf!”

6. Să adopte un apel către Parlamentul Uniunii Europene, solicitându-i să depună eforturi pentru a preveni presiunea moldovenească şi încălcarea drepturilor şi libertăţilor transnistrenilor.

7. Să adopte un apel către Comitetul Internaţional al Crucii Roşii pentru a asigura condiţii pentru asigurarea drepturilor sociale şi umanitare, intereselor şi libertăţilor inalienabile ale tuturor locuitorilor din Transnistria.

Deputații din Transnistria au cerut oficial ajutorul Rusiei, în cadrul congresului desfășurat la Tiraspol, dar nu au solitcitat în mod formal anexarea de către Federația Rusă, așa cum s-a speculat.

Congresul deputaţilor transnistreni de toate nivelurile, un for convocat doar în situaţii excepţionale, va discuta miercuri, de la ora 11:00, situaţia din economia regiunii şi măsurile prin care Transnistria se poate opune „blocadei economice” din partea Moldovei, au anunţat autorităţile din regiunea separatistă, care sunt nemulţumite că de la 1 ianuarie firmele transnistrene trebuie să plătească taxele vamale pentru importuri la bugetul Republicii Moldova, şi nu la bugetul local, ca până acum.

„Sarcina este simplă: suntem sub presiune, presiunea economică este un preludiu al presiunii politice, prin urmare, este necesar să găsim modalităţi de a le sparge pe toate. Cum? Mâine (miercuri – n.r.) vom vorbi despre asta. Avem nevoie de comerţ liber, ceea ce este stipulat în Memorandumul din 1997, avem nevoie de libera circulaţie a traficului de pasageri şi mărfuri. Şi, prin urmare, pe baza acestui lucru, vom face apel la ceea ce se numeşte comunitatea mondială”, a declarat Andrei Safonov, deputat în Consiliul Suprem (parlamentul local – n.r.) al regiunii transnistrene, citat de presa locală.

În plus, în opinia lui Andrei Safonov, este necesar să se facă presiuni pentru reluarea negocierilor în formatul „5+2”. Acest format dedicat găsirii unei rezolvări pentru conflictul din regiunea separatistă transnistreană are ca mediatori OSCE, Rusia şi Ucraina, în timp ce SUA şi UE au statut de observatori. De la invazia rusă pe scară largă din Ucraina, reuniunile în format „5+2” nu au mai fost practic posibile şi au avut loc doar întâlniri directe, între Chişinău şi Tiraspol, în aşa-numita formulă „1+1”.

Diana Şoşoacă, despre atragerea ţării noastre în război: „Ce se întâmplă în Transnistria va obliga România să ia o decizie”

„Ne adunăm pentru a adopta o declaraţie. Pentru ca, cumva, toţi reprezentanţii OSCE, ai Uniunii Europene – cei care astăzi garantează democraţia în republica noastră şi în Moldova – să vorbească despre asta. Vrem ca ei să atragă atenţia asupra inadmisibilităţii măsurilor luate de Moldova faţă de republica noastră”, a spus şi Galina Antiufeeva, vicepreşedinte al Consiliului Suprem al PMR (Transnistria).

Pe de altă parte, o cerere de asistenţă va fi adresată şi Federaţiei Ruse, inclusiv parlamentarilor acesteia, scrie presa de la Tiraspol.

Congresul deputaţilor de toate nivelurile, convocat doar a şaptea oară în ultimele trei decenii, a provocat deja o mare agitaţie în mass-media, dar parlamentarii transnistreni au reacţionat negativ la aceasta. „Congresul este un forum de afaceri. Nu este un circ unde se vor auzi sloganuri zgomotoase în stil extrem”, a subliniat Andrei Safonov.

La rândul său, Galina Antiufeeva i-a numit provocatori pe cei care răspândesc zvonuri despre o presupusă viitoare adoptare a unui apel privind includerea Transnistriei în Federaţia Rusă. Ea a reamintit că poporul transnistrean a luat deja o decizie în această privinţă în 2006. „Astăzi, în condiţiile presiunii economice, a ostilităţilor şi a unei mase de alte probleme din Moldova, un astfel de apel ar fi inoportun”, a declarat deputata.

În 2006, Transnistria a organizat un referendum la care alegătorii au decis că vor independenţă şi o eventuală unire cu Federaţia Rusă. Valabilitatea referendumului nu a fost recunoscută pe plan internaţional.

„Trebuie să construim relaţii paşnice şi să păstrăm pacea pe teritoriul nostru pentru a asigura toate drepturile şi libertăţile cetăţenilor noştri. Congresul poate avea loc în aşa fel încât să atragem atenţia asupra acestui lucru, să arătăm că nu vom permite astfel de presiuni”, a declarat Galina Antiufeeva.

Deputaţii transnistreni şi-au exprimat încrederea că opinia participanţilor la congres va fi ascultată de comunitatea internaţională.

Politicianul transnistrean Ghennadi Ciorba a speculat că la congres – convocat pentru miercuri, la ora 11.00 – autorităţile de la Tiraspol vor cere ca Transnistria să devină parte a Rusiei. Această informaţie, preluată pe larg de media din Moldova, Ucraina şi România, a fost minimalizată de autorităţile de la Chişinău, care au denunţat o mişcare de propagandă a Moscovei, cu atât mai mult cu cât joi Vladimir Putin este aşteptat să rostească discursul său anual din Consiliul Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus.

Biroul pentru Reintegrare de la Chişinău, care se ocupă de relaţia cu Transnistria, a declarat că, potrivit informaţiilor de care dispune, „nu există niciun motiv pentru a crede că situaţia din regiune s-ar putea înrăutăţi”, dar şi-a exprimat speranţa că „Tiraspolul îşi dă seama de consecinţele pe care şi le asumă în cazul unor măsuri pripite”.

Fapt semnificativ, marţi, un diplomat de rang înalt din Departamentul de Stat al SUA, aflat în vizită la Chişinău, s-a deplasat la Tiraspol şi a stat de vorbă cu liderul transnistrian Vadim Krasnoselski. Acesta s-a plâns de taxele vamale impuse de Chişinău, dar în acelaşi timp a lăudat oportunităţile oferite afacerilor locale de acordul de liber-schimb pe care Republica Moldova îl are cu Uniunea Europeană.

Transnistria ar urma să ceară anexarea la Rusia. ”Pe 29 februarie, Putin va anunța acest lucru”. Reacţia Chişinăului

În plus, viceprim-ministrul pentru reintegrare din Republica Moldova, Oleg Serebrian, care gestionează dialogul cu Tiraspolul, se află miercuri într-o vizită de lucru la Bucureşti, unde se va întâlni cu reprezentanţi ai guvernului român şi cu şefi de misiuni diplomatice, cărora le va prezenta situaţia din regiunea transnistreană. Oleg Serebrian va susţine o prezentare a situaţiei din regiunea transnistreană pentru şefii misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova, organizată de Institutul Diplomatic Român.

Conflictul din Transnistria a izbucnit la începutul anilor ’90 și a fost alimentat de Rusia

Transnistria, teritoriu situat între Republica Moldova și Ucraina, și-a declarat secesiunea după scurt conflict armat cu armata guvernului de la Chișinău, în 1992.

Rusia, care a intervenit de partea separatiștilor, încă menține 1.500 de soldați acolo, într-o așa-zisă misiune de menținere a păcii.

De la invazia în Ucraina, din februarie 2022, au apărut speculații privind un posibil atac rusesc lansat din Transnistria spre marele oraș-port ucrainean Odesa de la Marea Neagră.

Anul trecut, forțele pro-ruse de la Tiraspol au acuzat Kievul că vrea să le atace teritoriul.

Săptămâna trecută, Ministerul rus al Apărării a afirmat din nou, fără a furniza nicio dovadă, că Ucraina pregătește o „provocare armată” împotriva Transnistriei.