Până acum, pacienţii care nu puteau fi trataţi în România puteau merge doar în străinătate, lucru criticat de mai mulţi operatori privaţi din piaţa locală, care spuneau că pot trata în ţară pacienţii cu costuri mai mici, scrie a1.ro.
„Criteriile de selectare a furnizorului de servicii medicale pentru pacienţii care nu pot fi trataţi în sistemul public de sănătate vor fi aceleaşi pentru furnizorii din străinătate şi din ţară. Pacienţilor cu afecţiuni extrem de grave care au nevoie de tratamente pe care nu le putem asigura în sistemul public de sănătate, trebuie să le acordăm şansa de a se putea trata și în România, nu doar în străinătate, dacă acest lucru este posibil”, a spus Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii, potrivit unui comunicat de presă.
Astfel, Ministerul Sănătății va deconta tratamentele din spitalele private sau din străinătate făcute pacienților cu afecţiuni grave, dar care nu au putut beneficia de tratament în sistemul de stat.
Ministrul de resort a spus că pacienţii vor elimina costurile cu transportul, cazarea, având în acelaşi timp şi acces la o comunicare cu medicii mai uşoară.
„Nu în ultimul rând, putem vorbi şi de o economisire a unor sume importante, ceea ce ne va permite să asigurăm accesul la tratamentele necesare pentru un număr cât mai mare de pacienţi”, a mai spus Sorina Pintea.
Ministrul nu a precizat, însă, care este cuantumul economiilor în urma acestei măsuri.
Costurile pentru tratamentul pacienţilor în străinătate sau în ţară în sistemul privat vor fi suportate din bugetul ministerului Sănătăţii, potrivit Mediafax.
O altă reglementare din domeniul sănătăţii propusă de ministerul de resort prevede prelungirea cu un an (de la doi ani la trei) a excepţiei de la plata taxei clawback pentru producătorii care pun pe piaţa românească medicamente derivate din sânge sau plasmă umană, cum este imunoglobulina, un medicament folosit pentru pacienţii cu afecţiuni autoimune. Măsura de excepţie de la plată a taxei clawback pentru acest medicament a fost luată anul trecut în urma presiunii producătorilor care nu au mai adus pe piaţa locală medicamentele necesare pentru circa 7.000 de pacienţi în 2018, ceea ce a dus la o criză a imunoglobulinei, medicament care nu are alternativă terapeutică.