Specialiștii estimează o cifră de 5 milioane de oameni diagnosticați cu autism în Uniunea Europeană. În ceea ce privește prevalența tulburărilor din spectrul autismului la nivel mondial, aceasta a fost estimată la 1 din 68 de persoane. Conform datelor de pe helpautism.ro, în România, la nivel național, ar putea exista mai mult de 30.000 de persoane cu autism, din care 11.214 sunt încadrate cu grad de handicap.
Acești oameni se confruntă cu o discriminare largă în contextul actual din România, în multe domenii ale vieții lor (școlare, familiale, profesionale, sociale). Și înainte de pandemia de coronavirus se întâmpla asta, ei aveau frustrări din cauza excluderii sociale. Oamenii cu autism s-ar putea să nu înțeleagă comportamentul celor din jur, în multe situații. De cele mai multe ori, le este dificil să aibă contact social cu alți oameni. Acesta este motivul principal pentru care preferă să stea mai mult singuri, retrași.
Deși pare o tulburare invizibilă pentru unii oamenii, persoanele cu autism au nevoie de sprijin pentru a se integra în societate. Persoanele cu autism au multe dificultăți pe parcursul vieții, nu interacționează normal cu alte persoane, au dificultăți în a privi pe cineva în ochi, folosesc expresii verbale și gesturi repetitive, au un comportament stereotipic.
Tratamentul autismului la vârsta adultă se bazează pe îngrijiri medicale multidisciplinare. Acestea se realizează cu ajutorul unui medic psihiatru, psiholog, kinetoterapeut. Terapiile de acest fel au ca scop introducerea adultului în comunitate și dacă este posibil și pe piața muncii.
Din păcate în prezent există persoane cu autism care sunt ajutate de familie. După decesul familiei situația se va agrava pentru aceste persoane care rămân singure, dacă nu au capacitatea de a trăi independent. Asta va avea un impact negativ asupra sănătății sale mintale și riscul de a se îmbolnăvi este și mai mare. Cele mai comune boli care apar la bătrânețe la persoanele cu autism sunt osteoartrita, diabetul, demența.
Psihiatrii și psihologii spun și despre copiii diagnosticați cu tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) în România, că nu primesc suficient sprijin. În țara noastră sunt utilizate mai rar medicamente pentru tratamentul ADHD decât în SUA. Aici abordarea este mai nuanțată, se bazează pe factori biologici. La noi se recomandă mai des psihoterapia și mai puțin tratamentul cu medicamente.
Persoanele cu ADHD au trei tipuri de simptome: impulsivitate, hiperactivitate, deficit de atenție. Tulburarea poate fi asociată frecvent cu copiii, dar apare și în rândul adulților. Despre aceștia din urmă medicii spun că cei care suferă de ADHD au cel puțin una sau mai multe tulburări psihiatrice. Prin urmare această problemă cronică de neatenție deranjează și copiii și adulții și este destul de gravă.
Tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) este gravă pentru că perturbă studiul, munca, relațiile sociale și de familie. În ultimii ani au fost diagnosticați și femei și bărbați cu această problemă cronică. Unele persoane adulte își recunosc simptomele, stările de iritabilitate, impulsivitate, dar uneori sunt considerate de cei din jur ca fiind imature, nemotivate, fără un scop în viață.
Cercetările specialiștilor din România arată că în cazul copiilor cu ADHD, părinții și profesorii sunt cei care sesizează comportamentul neobișnuit la acestora la școală, unde ei creează diferite probleme. Uneori părinții neagă că ar putea avea un copil cu ADHD și chiar spun că ceva nu e în regulă cu educația în școală. Alții consideră că acei părinți nu știu să-și crească copilul și de asta este impulsiv, obraznic, hiperactiv la școală. Treptat părinții lui analizează mai cu atenție comportamentul copilului și înțeleg că are nevoie de terapie.
Pentru a diagnostica tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție(ADHD) la copii sau adulți, este necesară confirmarea simptomelor. La adulți este mai dificil, pentru că este posibil ca tulburarea să fi apărut încă din copilărie. Prin urmare trebuie realizată o retrospectivă asupra comportamentului din copilărie. Uneori informațiile de la pacient trebuie completate cu alte informații de la rudele acestuia. Medicul analizează simptomele în contextul vieții de zi cu zi, în sfera profesională, a relațiilor de familie, în timpul liber și în sfera socială.
În lumea medicinei moderne s-au căutat soluții de tratament pentru autism și ADHD, precum utilizarea uleiului CBD, pentru copiii cu astfel de tulburări și simptome. Rezultatele sunt promițătoare în ceea ce privește ameliorarea simptomelor la copii și adulți, însă mai sunt necesare studii până când medicina se va pronunța în mod definitiv în acest sens.