Dacă Bulgaria adoptă moneda euro în iulie 2025 sau, cel târziu, ianuarie 2026, prețurile bunurilor imobiliare ar urma să crească și mai mult și va deveni mai dificilă găsirea de cumpărători pentru proprietățile care au un preț mai ridicat decât valoarea de piață, susține Yavor Peychev, director general al agenției imobiliare Imoteka, informează Novinite.
În timp ce vânzătorii au dominat piața în ultimii ani, profitând de îmbunătățirea optimismului și de prețurile ridicate, aceste evoluții se vor modifica probabil în 2025, scrie Agerpres.
Peychev estimează că anul viitor echilibrul între cumpărători și vânzători va fi mai apropiat. Cumpărătorii nu vor mai simți presiunile provocate de creșterea continuă a prețurilor și vor deveni mai selectivi în alegerea proprietăților. Ei vor fi în mod special prudenți în legătură cu proprietățile care au un preț mai ridicat decât valoarea lor reală. Ca rezultat, vânzătorii, în special cei de pe piața secundară, vor trebui să rămână competitivi, fiind esențială o evaluare exactă a proprietăților pentru realizarea tranzacțiilor.
Șeful agenției imobiliare se așteaptă la o piață stabilă în 2025, cu un număr ridicat de tranzacții. În centrele regionale, prețurile proprietăților ar urma să înregistreze o creștere modestă, dar în zonele unde există o cerere mai ridicată prețurile ar putea crește cu peste 10%.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, prețurile locuințelor au crescut cu 16,5% în trimestrul trei din 2024, comparativ cu perioada similară a anului precedent. Comparativ cu trimestrul doi din 2024, avansul a fost ușor sub 4%, cea mai mare expansiune fiind înregistrată în Sofia și Varna, unde prețurile au urcat cu peste 5%, în timp ce în Stara Zagora și Burgas creșterea a depășit 4%.
Excepția a fost Ruse, cu un declin de aproape 6% al prețurilor locuințelor. La nivel național, bulgarii sunt preocupați în primul rând de inflație, o problemă resimțită de 46% dintre cetățeni, urmată de situația economică generală, care îngrijorează 28% dintre aceștia. Relațiile internaționale se află și ele pe lista preocupărilor, fiind menționate de 18% dintre bulgari. În acest context, discuțiile despre aderarea la zona euro sunt influențate de aceste teme, mulți fiind îngrijorați de modul în care tranziția ar putea amplifica sau ameliora aceste probleme.
Se schimbă banii în România? Ce spune Marcel Boloş despre trecerea de la leu la moneda euro
Așadar, vecinii noștri sunt în prezent divizați în privința aderării la zona euro, cu un echilibru perfect între susținători și opozanți: 46% în favoare și 46% împotrivă. Potrivit celui mai recent raport „Standard Eurobarometru” pentru Bulgaria, realizat între 11 octombrie și 1 noiembrie, sprijinul pentru zona euro a crescut cu 9 puncte procentuale față de datele anterioare. Această schimbare indică o evoluție a percepției publice, dar subliniază și polarizarea pe acest subiect sensibil, notează Novinite.
În concluzie, sprijinul pentru aderarea la zona euro în Bulgaria, deși în creștere, rămâne semnificativ mai scăzut decât media Uniunii Europene, unde 74% dintre cetățeni susțin moneda unică. Această diferență ne arată complexitatea percepțiilor și preocupările economice specifice fiecărei țări.
– Legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate potrivit articolului 131 TFUE.
– România nu îndeplineşte criteriul privind stabilitatea preţurilor.
– România nu îndeplineşte criteriul privind finanţele publice.
– România nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb.
– România nu îndeplineşte criteriul privind convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.
Concluzia este prezentată în Raportul de convergenţă din 2024, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro. Acestea sunt cele şase state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro.
Raportul CE semnalează, în special, că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Astfel, România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, pe cel privind finanţele publice, nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung.