De asemenea, 42% dintre consumatorii consideră că nu mănâncă nici sănătos, nici nesănătos. „Produsele bio trebuie să fie mai convingătoare. 36% dintre respondenţi apreciază că acestea sunt mai sănătoase decât alimentele ce nu sunt considerate bio, în timp ce 28% cred că această afirmaţie nu este adevărată. În plus, 36% dintre respondenţi nu pot exprima o poziţie clară pe acest subiect”, mai arată studiul „În bucătăria românilor–de la raft în farfurie”, arată Nielsen.
Aproape o treime din respondenţi nu iau micul dejun, motivând această decizie prin lipsa unei nevoi de a mânca, precum şi prin lipsa de timp.
În ceea ce priveşte gătitul, raportul notează o implicare mai mare a bărbaţilor în bucătărie odată cu înaintarea în vârstă, pentru că le place să încerce reţete experimentale, iar atunci când au reuşite culinare se simt mai încrezători în forţele proprii.
„Bucătăria şi ritualurile specifice (gătitul şi aşezatul mesei) sunt factori de atracţie pentru copii. Bucătăria devine un teatru de interacţiune familială şi o scenă propice pentru educare, pentru căpătarea unor deprinderi şi transmiterea unor valori de la părinţi la copii. O farfurie golită şi apreciată de copil rămâne o mare victorie a femeii în peisajul casnic”, arată Nielsen.
Totodată, adolescenţii oferă susţinere la cumpărături, iar mamele sunt cel mai adesea responsabile de pregătirea pachetului zilnic pe care îl iau la şcoală, opţiunea numărul unu rămânând sandvişul.
„În bucătăria românilor-de la raft în farfurie” este cel de-al zecelea raport de cercetare SMARK Research realizat de Nielsen România pe un eşantion de 816 respondenţi din mediul urban.