În documentul citat, magistraţii fac referire la o convorbire telefonică a lui Sile Cămătaru cu o persoană rănită într-un accident provocat de fiica interlopului. Din interceptarea pusă la dispoziţie de procurori, în referatul cu propunere de arestare preventivă, rezultă că inculpatul a ameninţat direct partea vătămată, „invocând în acest scop renumele său de persoană violentă şi «şef» al unei grupări cu caracter infracţional de tip mafiot„, se arată în motivare.
Magistraţii mai notează că Sile Cămătaru „o atenţionează pe partea vătămată că în 10 zile se eliberează, deci trebuie să fie atent, şi că nu se teme să facă încă 10 ani de închisoare, comunicând explicit părţii vătămate că nu are altă alternativă decât să accepte cei 1.000 de euro oferiţi ca despăgubire”.
Tot referitor la Sile Cămătaru, în sarcina căruia se reţin infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat, cămătărie şi şantaj, Tribunalul arată că situaţia de fapt, natura şi împrejurările concrete în care au fost comise faptele şi starea de recidivă sunt argumente suficiente pentru a reţine ca îndeplinită condiţia pericolului social.
„Contribuţia sa (a lui Sile Cămătaru – n.r.) atât la infracţiunea de şantaj, cât şi la cea de cămătărie, este directă şi consistentă, implicarea sa are un caracter substanţial, chiar în condiţiile în care era încarcerat în perioada respectivă, fiind evident că inculpatul acţionează permanent din calitatea unui organizator – desemnează persoanele ce vor sprijini activitatea de şantaj realizată de fiul său, dă indicaţii acestuia în ce mod trebuie să ţină evidenţa datornicilor şi cum să solicite sumele înapoi, iar convorbirile telefonice interceptate în perioada relevantă indică că inculpatul era implicat activ în activitatea infracţională de ansamblu a întregului grup, discutând şi analizând posibile revanşe faţă de grupul advers etc”, se mai arată în motivare.
Judecătorii sunt de părere că lăsarea în libertate a lui Sile Cămătaru i-ar permite acestuia să continue cu uşurinţă „tiparul infracţional” care l-ar caracteriza.
„În condiţiile în care această activitate infracţională era desfăşurată de inculpat direct din penitenciar, şi în condiţiile în care se afla în stare de recidivă mare post-condamnatorie, sunt împrejurări ce imprimă un grad de periculozitate extrem de ridicat acestui inculpat. Aceste date referitoare la persoana inculpatului, coroborate cu natura şi gravitatea faptei şi contextul în care a fost comisă – din penitenciar unde se presupune că inculpatul trebuia să îşi însuşească alte principii de viaţă şi sociale, ca urmare a programelor reeducative, şi să facă eforturi pentru o reinserţie în societate, conduc la concluzia rezonabilă că un astfel de tipar infracţional poate fi continuat cu uşurinţă în ipoteza unei eventuale lăsări în libertate, iar persiana inculpatului constituie un pericol social şi concret pentru ordinea publică”, se arată în motivare.
Ca atare, Tribunalul Bucureşti a apreciat, potrivit documentului citat, că se impune şi justifică luarea măsurii arestării preventive aşa cum s-a solicitat, remarcând în acelaşi timp că luarea măsurilor neprivative de libertate (posibilitate luată în considerare şi din oficiu ) nu ar putea servi adecvat bunei desfăşurări a procesului penal.
Liderii clanului Cămătarilor, Ion şi Vasile Balint, precum şi Radu Cristian Roşca, liderul grupării Sportivilor, au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile în urma unor decizii din 23 februarie ale Tribunalului Bucureşti.
Instanţa a mai dispus emiterea unor mandate de arestare pentru alte 26 de persoane, respectiv Mario Nuţu Balint, Andrei Cristian Bădulă (implicat în scandalul Plaza Mall ce l-a avut ca actor principal pe Eugen Preda), Cornel Schuster, Marian Bucur, Nicuşor Dumitrescu, Remus Petrică Dincă, Dănuţ Ion, Dragoş Florin Broşteanu, Costel Valentin Danciu, Constantin Frangulea, Cosmin Vidin, Nicholas Vitto Niculae, Alexandru Ionuţ Stoica, Eugen Pârvan, Mihai Ion Tonciu, Robert Florian Petre, Robert Constandache, Gabrile Robert Buşă, Marian Sârbu, Alexandru Răzvan Vasile, Constantin Neaţă, Geanina Narcisa Barbu, Gigi Daniel Chiras, Licuţă Udilă, Adrian Răducu Bică şi Bogdan Dumitrache.
Cei 29 de membri ai grupărilor Cămătarii şi Sportivii au fost reţinuţi de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în urma a 115 percheziţii, de la locuinţele suspecţilor fiind ridicate sume importante de bani, bijuterii, maşini de lux şi droguri.
Potrivit anchetatorilor, activitatea membrilor grupărilor s-a desfăşurat pe două paliere infracţionale. Astfel, în perioada 2008 – 2012, între membrii celor două grupări rivale au avut loc conflicte stradale în care s-au folosit inclusiv arme de foc, „în scopul asigurării supremaţiei la nivel infracţional în municipiul Bucureşti”, situaţii ce au avut drept consecinţă punerea în primejdie a vieţii şi integrităţii corporale a membrilor grupării, dar şi a altor persoane. De asemenea, membrii celor două clanuri au săvârşit infracţiuni de violenţă, „generatoare de beneficii financiare substanţiale”, în urma recuperării unor împrumuturi de bani daţi cu camătă.
Citește și MĂRTURIILE tinerelor obligate de Cămătari să se prostitueze: Erau bătute şi violate VIDEO