Documentele de înfiinţare a formaţiunii au fost depuse la tribunal pe 23 iulie, iar printre semnatarii cererii se află preşedintele interimar al acestei formaţiuni, Eugen Tomac, şi membri ai conducerii: Teodor Baconschi, Adrian Papahagi, Cristian Petrescu şi Dragoş Ciuparu, scrie Agerpres.
Iniţiatorii au anunţat atunci că au reuşit să strângă aproximativ 50.000 de semnături, conform legii fiind necesare minimum 25.000, din peste 30 de judeţe, având numărul minim de 700 semnături/judeţ.
Partidul are drept siglă un măr, iar culorile alese sunt verde şi albastru.
Consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu anunţa, la sfârşitul lunii martie, pe blogul personal, iniţierea procedurilor pentru înfiinţarea Fundaţiei „Mişcarea Populară”.
„Astăzi am decis, împreună cu colegii mei, să iniţiem procedurile pentru înfiinţarea Fundaţiei ”Mişcarea Populară”. Ştiu că acest subiect va capta atenţia presei româneşti şi a opiniei publice deopotrivă – semn că noua noastră formă de expresie, care îşi propune să promoveze valorile de centru-dreapta, este aşteptată atât ca nouă platformă socio-politică, dar şi un real catalizator pentru implicarea societăţii româneşti în elaborarea şi implementarea deciziilor majore care ne privesc”, scria atunci Diaconescu.
Ulterior, după ce fundaţia şi-a dezvoltat mai multe filiale în ţară, preşedintele Traian Băsescu declara că îi încurajează pe membrii fundaţiei să îşi formeze „un vehicul politic” şi preciza că la terminarea mandatului se va ocupa de Mişcarea Populară.
„Mi-ar plăcea ca, după ce termin (mandatul prezidenţial – n.r), dincolo de faptul că mă voi ocupa de Mişcarea Populară, voi susţine eficient atunci şi Partidul Mişcarea Populară, pentru că acum nu mă pot bagă să îl susţin”, explica Băsescu.
Citeşte şi Tomac (Mişcarea Populară) vrea ca cetăţenia română să fie acordată pe criterii etnice