„Triunghiul vieţii” – cea mai bună metodă de salvare în caz de cutremur

În zonele seismice exista înca numeroase clădiri vulnerabile şi persistă dilemele privind posibilităţile teoretice şi reale de protecţie a vieţii la cutremur. Deşi secolele XX si XXI au debutat ambele cu dezastre seismice, atunci când nu predomină circumstanţe greu controlabile, cum ar fi incendiile sau valurile tsunami, ponderea pierderilor de vieţi în cladiri în raport cu persoanele existente în localitati s-a redus. Cu toate acestea, daca ne referim numai la unele categorii de cladiri fragile, atunci când se ajunge la colaps, pierderile de vieţi numeroase nu pot fi comparate cu miracolele, relativ reduse numeric, reprezentate de persoanele scoase vii de sub ruinele acestora. 

Citeşte şi HARTA RISCULUI în caz de CUTREMUR. Află cât de periculoasă e zona în care locuieşti

În SUA, Japonia, ca şi în alte ţări, toate cursurile, manualele şi tehnicile de supravieţuire la cutremur încep cu recomandarea deja clasică: „duck, cover and hold” (sau „drop, cover and hold on”). Astfel, în caz de cutremur respectati trei faze: „vă ghemuiţi, vă acoperiţi / protejaţi şi vă susţineţi” (sau „vă aruncaţi la pamânt, vă acoperiţi / protejaţi şi vă ţineţi de ceva”), fiind vorba de ghemuirea sau aşezarea cu faţa în jos, la podea, pe genunchi şi coate sau palme, acoperirea capului cu braţele şi palmele, protecţia sub o bancă de clasă,  masă solidă sau birou, cadrul uşii etc., după caz apucând cu mâinile piciorul mesei, biroului sau băncii.

În vara anului 2004 numeroase persoane au primit un mesaj e-mail care recomanda „triunghiul vieţii” ca soluţie de salvare a vietii la seism, în cazul prabuşirii structurii, şi avertiza asupra unui aşa-zis pericol de moarte reprezentat de aplicarea recomandarilor clasice de protecţie civilă individuală şi de grup la cutremur, ca alternativă fiind indicat un set de alte 10 recomandari.

Alte articole

Cutremur în România. Ce magnitudine a avut seismul de miercuri seară

Cutremur în România, produs într-o zonă ciudată a țării. Seismul i-a speriat pe români

Citeşte şi Mărmureanu anunţă DEZASTRU în caz de CUTREMUR: Nicio SCARĂ nu este proiectată antiseismic VIDEO

Elaboratorul (sef al firmei si echipei de salvatori la dezastre ARTI – American Rescue Team International, SUA, de origine canadian,) a declarat că deşi este autorul recomandărilor nu a fost emisarul mesajelor, din 2004 dar toate reacţiile s-au îndreptat către acesta. Noua ofensivă „de la om la om” a produs o mare tulburare în SUA, la nivelul populatiei si autoritatilor, în alte tari si în România (mai mult la nivelul populatiei), deoarece ataca baza conceptuala acceptata de autoritatile din întreaga lume si procedeele care asigurau de peste 50 de ani instruirea si un minim de protectie la cutremur unor mase mari de persoane de toate vârstele.

În epoca internetului, orice informatie astfel vehiculata capata avantajul noutatii si al nonconformismului, astfel încât a fost retransmisa la infinit, prin mass-media, în toate straturile sociale. Multi tineri s-au gândit ca era timpul sa gasim ceva mai bun decât acele reguli datând din copilaria parintilor sau bunicilor, care unora le pareau banale, primitive si oarecum „caraghioase”. Putini au fost cei care s-au documentat asupra sursei si mai ales asupra aspectelor tehnice propriu-zise, deoarece dupa atacul de la World Trade Center, New York din 11 septembrie 2001, dl. Douglas Copp intervenise ca „salvator” si de facto era un „erou”. Potrivit dovezilor sale, fusese afectat de toxicitatea mediului, devenise victima, era grav bolnav si primise o compensatie dar era în „razboi” cu un ziar si cu Crucea Rosie a SUA.

Citeşte şi Mărmureanu: Urmează un cutremur cu magnitudinea de peste 7. Vezi zonele vizate VIDEO

Dezastrul seismic din Sumatra din 26 decembrie 2004 a readus în discutie sansele proprii de supravietuire la
cutremur si tehnicile de cautare-salvare a victimelor. În februarie 2005 ARTI efectueaza o misiune în Indonezia, în iunie 2005 Dl. Copp se reface si merge în China, îsi promoveaza ideile, iar pe siteul ARTI continua si în prezent disputa referitoare la „triunghiul vietii” si comportarea la seisme, acum având si conotatii politice.
Între timp, în acest climat de îndoiala, în România a intervenit seismul de Vrancea din 27 octombrie 2004 si apoi situatia turistilor nostri surprinsi de tsunami în Thailanda. Micile seisme din 2005 au pastrat problema „fierbinte”si consideram necesara lamurirea opiniei publice. 

Argumente tehnice pro si contra principiului „triunghiul vietii”

Materialul difuzat în 2004 reprezinta o sinteza a unei contributii la Ghidul American de Supravietuire, pus si pe site-ul ARTI, în anul 2000. Pe baza tuturor datelor disponibile, în în cele ce urmeaza vor fi evaluate tehnic experimentele si cele 10 recomandari controversate. Ca declaratie de principii, autorul sustine si promoveaza ideea „protejeaza-te în triunghiul vietii” în opozitie cu „ghemuieste-te si protejeaza-te”. Acele locuri în care prin caderea unor elemente de constructie se creeaza spatii goale, de regula atunci când unele plansee ramân rezemate pe mobilier sau alte obiecte, sunt denumite de autor „triunghiul vietii”. Mentionam ca astfel de spatii sau cavitati nu sunt neaparat triunghiulare, sunt cunoscute din experienta multor accidente si dezastre si au fost deja publicate de decenii ca exemple de instruire a echipelor de cautare-salvare ale protectiei civile.

Citeşte şi Centrul naţional de comandă în caz de CUTREMUR s-ar putea prăbuşi la un seism puternic

Autorul descrie realist faptul ca în cadrul operatiunilor de cautare-salvare specialistii se strecoara sub ruine printre diferite mobile si obiecte mari care nu se comprima complet, astfel încât aceste spatii pot fi locuri salvatoare. Ceea ce este discutabil este ca autorul da ca exemple frigiderele si masinile de spalat, canapelele, oricare ar fi, acestea fiind declarate creatoare de goluri lânga acestea (deci rezistente), în timp ce mesele, birourile sau tocurile de usa, indiferent de alcatuire, nu ar fi facute spre a suporta anumite încarcari.

Salvatorul citat prezinta un absolutism nefondat în declararea ca fatale a tuturor masurilor de protectie recomandate pâna acum si declara numai „triunghiul vietii” ca solutie cu o rata de succes de 75-95%, fara a spune cum a determinat aceste procente si nici cum poate fi cunoscut sau accesibil un astfel de loc unui locatar la începutul seismului, chiar daca aceste triunghiuri sunt „peste tot” (constatarea sa realista este însa ca se vad de fapt dupa seism). Autorul citat considera ca a te afla la parter este riscant si recomanda etajele superioare, 
deoarece ar fi mai putin încarcate în caz de colaps. Exemplul priveste cladiri din Grecia (probabil unele structuri cu parter flexibil, care au dovedit o rezistenta redusa, inclusiv la cutremurul din 1999). Mecanismul de cedare în cazul parterului slab este cunoscut inginerilor iar solutia este de natura proiectarii corecte si consolidarii nu a lasarii parterului nefolosit ! Pe de alta parte, la anumite tipuri de miscari seismice si structuri (Mexico City1985, Kobe, 1995) tocmai partea superioara s-a prabusit, ca urmare a unor sensibilitati si oscilatiei pe moduri superioare.

Extras prelucrat din cartea scrisa de Emil-Sever Georgescu: „Managementul riscului
seismic: specific, perceptie si comunicare”. Editura Fundatiei Culturale LIBRA, 2005, ISBN
973-8327-96-2; Volum aparut cu sprijinul Ministerului Educatiei si Cercetarii, via www.cutremur.net