Tudor Chirilă face praf subiectele de la Evaluarea Naţională la limba română: „Este nevoie de o literatură modernă, care să abordeze probleme contemporane, pe care copiii ăştia le au”

La primul subiect a Evaluării Naţionale la limba română, școlarii au avut de răspuns la cerințe din două texte la prima vedere din „Toate pânzele sus”, de Radu Tudoran, și „Frânturi din viața lui Delavrancea”, de Cella Delavrancea.

Elevii au de făcut o asociere între fragmentul din Radu Tudoran și cu un alt text studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară.

La al doilea subiect au avut de compus un text narativ plecând de la o întâmplare de vacanță, în care să aibă o secvență de descriere și una de dialog.

Tudor Chirilă a comentat subiectele pe care le-au avut de rezolvat elevii, într-o filmare transmisă live, pe pagina sa de pe Facebook. Artistul consideră că subiectele sunt inutile:

Alte articole

Cel mai lung cuvânt din limba română, pe care nimeni nu îl poate pronunța. Are 44 de litere

Elevii vor avea zile libere între probele de la Evaluarea Naţională şi Bacalaureat. Anunţ oficial făcut de ministra Educaţiei

„Cel putin primele puncte mi se par total inutile pentru acești copii. De ce ne interesează pe noi ce se află în magazia vasului? Ce este examenul ăsta, este un examen de Academia de Poliție, de Rodica Ojog Brașoveanu?

Vrem să ne asigurăm că de fapt copiii ăștia au citit textul, îi verificăm dacă au ținut minte ce era în magazia vasului. Pe cuvânt, este neimportant, chiar și pentru clasa a VIII-a, când copiii acum navighează pe YouTube, au acces la tot felul de informații, noi întrebăm în Evaluarea Națională 2022, prima întrebare este, domn’e, ce se afla în magazia vasului?

Citeşte şi: Bareme română la Evaluare Naţională 2022. Ministrul Educaţiei: „Subiectele, asemănătoare cu testele PISA. Accentul trebuie pus pe competență”

Și lucrurile continuă de parcă o să-i angajeze la Waze sau la Google Maps. Este foarte amuzant, dar în acelasși timp este inutil, pentru că nu asta aștepți de la un examen de Literatura Română, cred că copiii ăștia trebuie să învețe să gândească, să poarte un dialog, să spună dacă le-a plăcut sau nu le-a plăcut textul ăsta, să aibă dreptul să enunțe de ce nu le-a plăcut un text, indiferent dacă este vorba de un autor național, până la urmă chiar și Eminescu poate să nu-ți placă, nu ești obligat să stai sub semnul poetului național. Important e să exersezi gândirea critică, să reușești să analizezi un text din punct de vedere al logicii, al stilului.

Este important să dai copilului șansa să gândească, să aprecieze ceva.

În ziua de astăzi ar trebui să-i atragem pe copii spre lectură în cu totul alt tip de programă decât Alexandru Vlahuță și România pitorească, unde sunt descrieri după descrieri.

Trebuie să ajungi și în literatura care îi captivează pe copii, pentru că aveam acestă problemă a abandonului de lectură. E nevoie de o literatură a momentului, o literatură modernă care abordează problematici moderne, contemporane, pe care copiii ăștia le au.

Șuruburi cuie, la Evaluarea Națională. Mai departe. Persoana responsabilă de pregătirea mesie. Pare că nu avem încredere că au citit textul și îi întrebăm, cine e persoana responsabilă de pregătirea mesei.

Cam ce importanță poate să aibă asta în felul în care un copil va privi literatura de acum încolo sau va putea să enunțe judecăți?

Oameni buni, profesorii României, ce relevanță are că rasa câinelui e brac de Dalmatia pentru examenul de Literatură de la evaluarea Națională?

Cât pot copiii noștri să memoreze detalii inutile? Școala pe de rost!

Evaluarea Națională la Limba Română ar trebui să fie un examen oral exclusiv în care copiii să poată să dezbată împreună cu profesorul un text”, a spus Tudor Chirilă într-un video postat pe pagina sa de Facebook.

Citeşte şi: Vlad Drinceanu, la conducerea Inspectoratului Școlar al Municipiului București