„Procurorii anticorupţie bănuiesc că doresc să vadă dacă acuzaţia de abuz în serviciu a conducerii CNC din acea vreme, mă refer la anii 2010 – 2012, e validă sau nu, în condiţiile în care există nişte prevederi în lege, sunt nişte chestiuni extrem de tehnice care spun că realizarea unor filme trebuia făcută în termen de 2 ani de la semnarea contractelor de credit şi predarea efectivă a filmelor la termen de 6 luni după semnarea contactelor. (…) Analizând modul în care noi, producătorii, am realizat şi am depus copiile, deci, chestii strict administrative, ei au considerat că există în tot procesul ăsta nişte inadvertenţe”, a declarat Tudor Giurgiu, la ieşirea de la DNA.
Giurgiu le-a spus jurnaliştilor că a fost audiat în calitate de martor şi că le-a explicat anchetatorilor exact care a fost intenţia legiuitorului, el participând la procesul de realizare a legii cinematografiei.
„Am explicat faptul că intenţia principală a fost ca producătorii să primească un credit de la Centrul Naţional de Cinematografie şi să realizeze filmul, să foloseşti banii respectivi să faci filmul”, a mai precizat Tudor Giurgiu.