În expertiza depusă la instanţă de Tudorel Butoi există două concluzii majore.
Practic, raportul de expertiză psiho-legală întocmit de profesorul Butoi demontează rechizitoriul procurorului DNA, prezentându-i pe Adrian Gărdean şi Gheorghe Nastasia drept persoane lipsite de credibilitate, care au vrut să arunce vinovăţia proprie către Elena Udrea, folosită drept „ţap ispăşitor”.
Prezentăm în continuare concluziile raportului, aşa cum au fost ele redactate de expertul criminalist:
1. În opinia noastră (cu toată decenţa profesională şi înţelegând deplin dificultatea demersului unui probatoriu bazat pe fragilitatea, contradictorialitatea şi vulnerabilitatea subiectivităţii caracteristice mărturiei/denunţului în speţă) perspectiva psiho-legală (psiho clinica judiciară ne pune în faţa unui algoritm acuzatorial – rechizitoriul – ca fiind un şir de raţionamente ipotetice şi extrapolări deductiv-implicative nesusţinute printr-un probatoriu riguros, realist, argumentat pragmatic, dar care creează aparenţa logică şi credibilă) constând în înlănţuirea unor date ale realului, în contextul confuziv al falselor interpretări induse sugestiv anchetatorilor lor de către inculpaţii denunţători Nastasia Gheorghe, Gărdean Adrian, Lungu Ştefan şi ceilalţi inculpaţi;
2. Episodul predării banilor, aşa zisa mită, de către Nastasia Gheorghe (inculpat/denunţător) inculpatei Udrea Elena Gabriela poate fi, în opinia noastră, un construct fals, neverosimil prin contradictorialitate, vulnerabil prin ilogicul dinamicii sale şi prin aspectele confuzive create, câtă vreme acuzarea nu poate demonstra credibil nici existenţa palpabilă a banilor “mită” în concreteţea lor (Nastasia Gheorghe susţinând ferm că domnia sa nu a văzut dacă în geantă erau sau nu bani);
3. În opinia noastră, din perspectiva psihologică asupra laturii subiective a infracţiunii de luare de mită –acuzarea nu izbuteşte să demonstreze/argumenteze vinovăţia inculpatei Udrea Elena Gabriela, câtă vreme, din perspectiva substanţei penale, nu identificăm la aceasta comportamente sau atitudini în care să se materializeze (obiectiveze) voinţa expresă a mobilizării resurselor sale cognitive, afective şi volitive sub forma intenţiei acesteia de a determina sau pretinde prin îndemn, ordin, influenţă, promisiune, persuasiune/convingere sau alte acte şi acţiuni apte ca direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, să primească bani sau alte foloase care nu i se cuvin în legătura cu îndatoririle sale de seriviciu (în sensul art. 289 alin 1 – luarea de mită);
4. Dimpotrivă, în sensul celor de mai sus, analiza psiho-comportamentală obiectivează probatoriu acţiuni şi intervenţii (observaţii, atragerea atenţiei, destăinuiri/desfaceri ale contractelor de muncă, avertizări asupra actelor de corupţie deghizate în comisionul de 10% restituiri etc) prin care inculpata Udrea Elena Gabriela a respins orice posibilitate de a fi atrasă/contaminată în modurile de operare ale subordonaţilor corupţi preexistentă numirii sale în minister;
5. Opiniile sus menţionate nu exclud ca, psihologic, să suspectăm “preexistenţa unui conflict” între exigenţele de respectare a legii pretinse de inculpata Udrea Elena Gabriela şi modurile de operare specifice corupţiei manifestate la subordonaţii săi, realitate aptă să explice denunţul/răzbunarea din partea lui Nastasia Gheorghe, alături de varianta însuşirii exclusive de către acesta a banilor aduşi de Gărdean Adrian(dacă au existat?!)… dacă această faptă s-a petrecut în realitate?!…;
6. Din perspectiva profilului de personalitate al inculpatei Udrea Elena Gabriela testarea psihologică a reliefat:
a) – un profil psihologic evidenţiind o personalitate puternică, dinamică, atentă la detalii, fină analistă, tenace în urmărirea obiectivelor, egocentrică şi, de aceea, uşor ofensabilă;
b)-un profil psihologic în care nu se evidenţiază tendinţe psihonevrotice favorabile asocialităţii şi potenţialului criminogen.