”Dacă înapoi în 2009, eu eram unul dintre acei care criticam adoptarea celor patru Coduri fundamentale pentru un stat de drept, dar nu pentru momentul 2009 sau 2010, fundamentale pentru evoluţia societăţii româneşti. Patru coduri fundamentale care, penalul, procedura penală afectează profund în aplicarea lor drepturile fundamentale, adoptate prin angajarea răspunderii Guvernului. A început şi ştim bine cu toţii, după amiază într-o zi de miercuri s-au depus, joi, vineri s-au promulgat legile. Cine să le dezbată, amendamentele aduse? Cine să citească legea să evoce viciile de neconstiuţionalitate la un volum aşa de mare de lucrări, de legi? La o problematică atât de complexă (…) Acolo trebuie căutată cauza, acolo a fost profunda greşeală, a acceptării asumării răspunderii Guvernului pe cei patru piloni ai sistemului legislativ din România care iată se dovedeşte, au influenţat negativ evoluţia societăţii pe de o parte au afectat profund drepturile şi libertăţile oamenilor pe de artă parte”, a declarat ministrul Justiţiei.
Acesta susţine că deciziile Curţii Constituţionale, care au dus la modificarea mai multor articole din coduri, sunt rezultatul faptului că legile nu au fost amplu dezbătute înainte de a fi adoptate.
”Eu vreau să apreciez utilitatea timpului de reflecţie. Vreau să spun că în mod sigur Codul penal, Codul de Procedură Penală, precum şi Codul civil şi de procedură civilă suferă sub multe aspecte de vicii de neconstituţionalitate. Pe ce mă bazez? Pe multele, numeroasele decizii pe care CCR le-a pronunţat cu privire la cele patru Coduri. Viciul de neconstituţionalitate nu se datorează constatării de către Curte, ele au existat în corpul legii şi CCR nu a făcut decât ceea ce doctrina spune să extragă viciul de neconstituţionalitate”, a spus ministrul Justiţiei în faţa membrilor comisiei.