Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a semnalat faptul că afirmaţiile ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, privind existenţa represiunii nedrepte în cazurile în care a fost luată măsura arestării preventive, iar ulterior a fost dispusă achitarea, pot afecta independenţa procurorilor în cazul adoptării soluţiilor procesuale.
„Am citit comunicatul pe care Secţia de procurori l-a exprimat. Cum eu am libertatea de exprimare, la fel o au şi dânşii, de exprimare, în plus şi de apreciere. Că până la urmă eu am făcut un anunţ, dânşii au dat un comunicat şi dânşii sunt abilitaţi să apere independenţa, dacă eu am încălcat-o. (…) Ministrul Justiţiei poate să întrebe, de exemplu, ‘domnule procuror şef, indiferent de la ce structură, de ce un dosar stă la urmărire penală de 9 sau 10 ani, că e nefiresc’. (…) Dacă dosarul stă 10 ani şi nu s-a terminat la urmărire penală, apoi eventual începe judecata, ne îndreptăm cu paşi repezi şi siguri spre o prescripţie a răspunderii penale, ori noi nu asta dorim şi nu ăsta e act de justiţie. (…) Dacă vezi ăla achitat, ăla achitat, ăla achitat, să nu-mi spuneţi mie că încrederea dvs. creşte în actul de justiţie”, a afirmat Toader vineri, într-o conferinţă de presă la Târgu-Jiu.
Secţia pentru procurori a CSM a precizat joi că a luat act de afirmaţiile ministrului Justiţiei privind existenţa represiunii nedrepte în cazurile în care a fost luată măsura arestării preventive, dar ulterior a fost dispusă soluţia achitării, în contextul anunţului privind intenţia de a dispune întocmirea unei evidenţe a cazurilor de acest gen, cu nominalizarea procurorilor care au efectuat ancheta.
„Manifestându-şi preocuparea pentru îndeplinirea rolului constituţional al Consiliului de garant al independenţei justiţiei, Secţia pentru procurori semnalează potenţialul acestor afirmaţii de a afecta independenţa procurorilor în ce priveşte adoptarea soluţiilor procesuale”, menţionează sursa citată.
Secţia subliniază că sarcina identificării faptelor prevăzute şi pedepsite de legea penală, cercetării şi tragerii la răspundere a autorilor aparţine organelor de urmărire penală, iar interpretarea şi aplicarea legii la un caz concret, stabilirea situaţiei de fapt, aprecierea asupra probelor, susţinerilor şi cererilor formulate, constituie atributul instanţelor de judecată.
Ministrul Justiţiei a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Constanţa, că doreşte realizarea unei evidenţe a persoanelor care au fost anchetate şi arestate, iar ulterior achitate, pentru a se şti în acest mod care sunt românii care au suferit pe nedrept şi cei care se fac vinovaţi de represiune nedreaptă.
„Probabil că va veni vremea în care să vedem o evidenţă riguroasă a celor care au fost anchetaţi, arestaţi, deţinuţi eventual şi ulterior achitaţi necondamnaţi. Să ştim şi noi un tablou al românilor care au suferit pe nedrept. Nu ştiu dacă vom realiza sau nu, dar poate nu ar fi lipsit de interes să ştim şi faptul că X a fost ţinut în anchetă trei ani de zile, eventual trimis în judecată, eventual arestat, de către procurorul Y”, a declarat ministrul Tudorel Toader.
El a mai afirmat şi că ar trebui să se ştie şi numele procurorilor care i-au anchetat pe cei care în cele din urmă vor fi achitaţi de instanţă.