Tudorel Toader a respins aserţiunea potrivit căreia HG de desecretizare a arhivei SIPA a fost adoptată prea repede şi fără consultarea prealabilă a societăţii civile.
„Din 2011 s-a tot vorbit de desecretizarea arhivei SIPA. Cred că din 2011 până acum nu-i chiar aşa de abrupt şi de repede. Pe 25 iulie 2016 a fost elaborat un proiect de HG, postat pe pagina de Internet a MJ, unde se află şi în prezent. Proiectul a fost transmis spre consultare Ministerului Public, Ministerului de Interne, CSM, către ÎCCJ, către Asociaţia Magistraţilor, către Uniunea Judecătorilor din România, către Asociaţia Procurorilor din România. Avem toate răspunsurile, observaţiile şi sugestiile de la asociaţiile menţionate (…) S-a făcut afirmaţi foarte ritos şi foarte superficial că «noi n-am fost consultaţi». Păi vă dau toate documentele alea care sunt semnate de cei care spun că a fost lipsă de transparenţă. După care întrebarea: noi vrem adevărul sau nu? Eu cred că a venit vremea să aflăm „, a declarat Tudorel Toader.
În ce priveşte solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii de a fi reprezentat în comisia care urmează să studieze arhiva SIPA, Tudorel Toader a afirmat că nu are obiecţii faţă de propunere, însă este necesară pentru acest lucru modificarea Hotărârii Guvernului adoptată miercuri. „Vă vorbesc în nume propriu. Cred că poate fi susţinută o astfel de propunere, dar care înseamnă o HG care schimbă componenţa (…) N-am nicio miză şi nicio rezervă ca o asociaţie de magistraţi să spună «Avem un reprezentant cu certificat ORNISS care vrea să muncească trei ani în arhivă». Să vină şi eu propun modificarea componenţei comisiei!”, a afirmat ministrul Justiţiei.
Pe de altă parte, Toader şi-a exprimat dubiile legate de faptul că un magistrat ar fi dispus să lucreze timp de trei ani, în fiecare zi, în arhiva SIPA. „Să vină un magistrat, un preşedinte de asociaţie profesională şi să cred eu că stă trei ani de zile în comisie… Exclus aşa ceva, dar să primim numai aşa, de supraveghere, nu cred. Nu avem în HG calitatea de supraveghetor”, a comentat Toader.
În schimb, ministrul Toader a avertizat CSM că manifestă o tendinţă de extindere a competenţelor, referindu-se la solicitările ca CSM să aibă drept de iniţiativă legislativă, pretenţia ca membrii Consiliului să avizeze toate legile, nu doar pe cele referitoare la sistemul judiciar, sau de preluare la CSM a bugetului instanţelor.
„CSM vrea să hotărască cu privire la arondarea localităţilor la o instanţă sau alta, adică o tendinţă de extindere a competenţelor ceea ce, în principiu, nu e rău, dar să fie în limitele Constituţiei”, a mai exemplificat ministrul.
Tudorel Toader a spus că membrii Consiliului Superior al Magistraturii au alte chestiuni importante de rezolvat, cum ar fi dacă sunt magistraţi care au primit de la CNSAS verdict de colaborare cu Securitatea. „Voi întreba oficial CSM: oare sunt acum magistraţi care au acum acasă, în sertar, certificatul de colaborator de la CNSAS? Dacă nu sunt, e foarte bine, dar dacă sunt, e foarte rău”, a spus Toader.
„CSM ar trebui să-şi pună următoatea întrebare: în România anului 2017 oare e normal ca un magistrat să se pensioneze şi după două luni de zile să vină să se angajeze pe baza votului secret al membrilor CSM şi să cumuleze pensia şi salariul care au un anumit nivel, corespunzător statului. Veţi spune că permite legea, dar legea spune că locul ăla trebuie scos la concurs să vină un tânăr să lucreze 20-25 de ani în puterea judecătorească. Cel care se pensionează şi vine să se angajeze ştia acum trei luni că este în putere şi poate să rămână magistrat mai departe”, a mai spus Toader.