Tudorel Toader a scris pe Facebook că face „simple precizări” şi a precizat că Proiectul de Lege pentru modificarea celor trei legi ale justiţiei, împreună cu solicitarea de aviz din partea Comisiei de la Veneţia, au fost preluate, de la MJ, de către Comisia specială din Parlament, înainte ca acestea să ajungă la Guvern. Peste o săptămână, dintr-un proiect de lege au apărut trei proiecte, la iniţiativa unui număr de 11 parlamentari, cu multe, foarte multe modificări, printre care şi apariţia Secţiei speciale, s-a renunţat la solicitarea avizului Comisiei, urmând apoi întreaga odisee parlamentară.
De asemenea, Legea privind recursul compensatoriu a fost iniţiată în 2016, în procedura parlamentară MJ a emis aviz negativ, iar în controlul de constituţionalitate a susţinut neconstituţionalitatea acesteia.
Tudorel Toader mai precizează că, în iulie 2017, Guvernul a aprobat proiectul de lege, iniţiat de către MJ, pentru modificarea Codului penal, în acord cu deciziile CCR, precum şi pentru transpunerea Directivei privind confiscarea extinsă.
„Proiectul de lege a fost transmis la Parlament, a fost preluat de către Comisia specială, pe care l-a modificat în mod substanţial, adăugând numeroase soluţii legislative declarate neconstituţionale. Pe cale de consecinţă, după doi ani, Codul penal nu a fost modificat în acord cu deciziile CCR, iar Directiva privind confiscarea extinsă nu a fost încă transpusă în legislaţia naţională. În prezent, proiectul de lege se află în controlul de constituţionalitate. În situaţia admiterii unora dintre obiecţiile de neconstituţionalitate, proiectele de lege se vor întoarce în parlament. În situaţia respingerii obiecţiilor de neconstituţionalitate, proiectele de lege vor fi transmise pentru promulgare”, a explicat Tudorel Toader.
Acesta enumeră şi unele dintre motivele pentru care a fost schimbat de la conducerea Ministerului Justiţiei: 1. refuzul de promovare a OUG privind amnistia şi graţierea; 2. refuzul de promovare a OUG pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, prin preluarea nora dintre soluţiile din proiectele de lege; 3. refuzul de avizare favorabilă a proiectului de act normativ privind înfiinţarea Fondului Suveran; 4. „refuzul ” de avizare a unor proiecte de acte normative, mai înainte ca acestea să fi ajuns la MJ.