Tudorel Toader, prima reacţie după ce Curtea Constituţională i-a respins solicitarea privind cazul Belina

„Comunicatul spune că procurorul poate să ancheteze eventuale fapte penale săvârşite înainte sau în timpul adoptării unei hotărâri de guvern. Eu, cu ochii mei de jurist şi cu experienţa pe care o am, cred că e foarte simplu. (..) Comunicatul nu spune că procurorul poate să ancheteze împrejurări, circumstanţe, oportunitatea, legalitatea adoptării unei hotărâri de guvern”, a declarat ministrul Justiţiei, citat de Mediafax.

Hotărârile de Guvern din speţa Belina sunt acte administrative individuale a căror adoptare, respectiv emitere, pot face obiectul cercetării penale, a precizat, joi, CCR, argumentând astfel soluţia de respingere a sesizării preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

CCR a constatat, în urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, că nu există conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României, pe de o parte, şi DNA, pe de altă parte.

„În esenţă, Curtea a avut în vedere faptul că HG nr.858/2013 şi HG nr.943/2013 sunt acte administrative individuale, a căror adoptare/emitere pot face obiectul cercetării penale în legătură cu stabilirea existenţei unor fapte penale care au precedat sau însoţit adoptarea/emiterea lor”, menţionează CCR într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Alte articole

Augustin Zegrean spune că judecătorii CCR nu se lasă intimidați de nimeni. ”Elon Musk nu cunoaște, JD Vance spune că alegerile au fost influențate – e o greșeală”

CCR a publicat motivarea – „Subminează funcționarea autorității judecătorești”

CCR a mai reţinut că nu există o similitudine între prezenta cauză şi Decizia nr.68/2017 (care priveşte OUG 13, n.r.), considerentele de principiu ale acesteia din urmă vizând actele normative, nu şi pe cele individuale.

Pe 23 octombrie, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a depus la Curtea Constituţională o sesizare privind cercetările DNA legate de modul cum au fost adoptate în Guvern hotărârile referitoare la insula Belina.

Potrivit sesizării lui Tăriceanu, conflictul juridic de natură constituţională este generat de începerea urmăririi penale privind adoptarea unor hotărâri de Guvern. ”Or, potrivit celor statuate chiar de către Curtea Constituţională, adoptarea hotărârilor de Guvern dă expresie competenţei originare a Guvernului”, susţinea preşedintele Senatului.

Acesta a solicitat CCR să constate existenţa conflictului juridic între Ministerul Public şi Guvern şi, totodată, să constate că acest conflict are drept cauză faptul că DNA şi-a arogat competenţa de anchetare a oportunităţii şi legalităţii elaborării celor două hotărâri. O altă cerere a lui Tăriceanu căte CCR este ”să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanţele, împrejurările, oportunitatea şi legalitatea hotarârilor de Guvern.”