Ţuica fiartă se bea obligatoriu din ceşcuţe. Ingredientul secret care o face medicament. De ce e bine să fie asociată cu ceapă şi slănina

Ţuica fiartă se regăsește pe mesele tuturor românilor, atât a celor de la oraș, precum și a celor din mediul rural, în special în anotimpul rece.

În plus, vă vom dezvălui și de ce țuica trebuie neapărat băută din cești și nu din pahare. Foarte mulți români fac și beau țuică fiartă, însă există un ingredient care îi dă un gust nemaipomenit.

Când e cel mai bine să mănânci slănină: dimineața sau seara? Ce spun nutriţioniştii despre „somonul cu picioare”

Această rețeta de țuica fiartă a fost scrisă de regretatul Anton Roman în volumul „Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”.

Alte articole

Când e cel mai bine să mănânci slănină: dimineața sau seara? Ce spun nutriţioniştii despre „somonul cu picioare”

Ce beneficii are țuica fiartă. Modurile secrete în care poate fi folosită pentru sănătate

Ingredinte țuică fiartă ca la bunica

-500 ml ţuică

-5 linguriţe miere

-10 boabe piper

-10 cuişoare

– 1 vârf cuţit scorţişoară

Mod de preparare țuica fiartă ca la bunica

Cantitatea de țuică se pune într-un ibric la fiert alături de piper, scorțișoară și cuișoare. După ce țuica s-a încălzit pe foc, se adaugă mierea și se amestecă cât aceasta să se dizolve.

Apoi, la primul semn de dat în clocot, ibricul se trage de pe foc și se acoperă cu o farfuriuță pentru 2-3 minute.

De ce se bea țuica fiartă doar din cești

Este recomandat ca țuica fiartă să se bea din cești de lut, cât mai mici la gură, pentru a se răci cât mai încet, iar parfumul țuicii să poată fi simțit așa cum trebuie.

Radu Anton Roman, despre ţuica fiartă

„Ţară friguroasă, prea puţin temperată, dar foarte continentală, România şi-a găsit, ca finlandezii ori norvegienii cu berea lor clocotită, încălzitoare interioare rapide, buiote comestibile cum se amuză francezii să le spună.

Ţuica, care numai de prune poate fi, altminteri e rachiu (de mere, pere, caise, ori din ce o mai fi) e, sub dealurile argeşene, de treizeci de grade, iar de la Haţeg şi Făgăraş spre nord, până-n hotarul vechi al Transilvaniei, de cincizeci şi chiar optzeci de tării, sub minunate nume:

palincă (ceea ce înseamnă vin ars în nibelungică), vinars, ginars, horincă. Tare ori slabă, e bună oricum! Şi imaginaţi-vă ce ar însemna viscolul românesc, muşcând îngrozitor din ferestre, fără lumina asta mică şi delicată de pe masă, a ţuicii fierte, la care să se-ncălzească omul pe înserate”, spunea Radu Anton Roman de băutura preferată a românilor.

Ţuica fiartă, beneficii. Calităţile terapeutice nebănuite pentru organism

Ţuica fiartă, beneficii. Vaporii calzi de alcool etilic produc o dilatare a vaselor capilare din plamani, permitand o mai buna oxigenare a sangelui. In acest fel se usureaza intrarea oxigenului in sange si eliminarea dioxidului de carbon. Decongestionarea pulmonara astfel obtinuta scade riscul de pneumonie, scrie sfatnaturist.ro.

Ţuica fiartă, beneficii

Tuica fiarta contribuie la reglarea concentratiei glucozei din sange si muschi, in cazul unor eforturi fizice de lunga durata;

Tuica fiarta ajuta la prevenirea arterosclerozei si a infarctului miocardic, fiind recomandata si in cazul anemiilor, in cantitati de maxim 30ml/zi;

Creste viteza de producere a hemoglobinei si a hematiilor si are un continut bogat de fier;

Un alt efect pe care il are tuica fiarta e acela ca are proprietatea de a curata depunerile de colesterol de pe artere;

Tot in caz de raceala, tuica mai poate fi folosita si pe post de solutie pentru frectie. Prin acest proces, corpul incepe sa transpire abundent si sa elimine prin piele toxinele;

In mod surprinzator, tuica fiarta ajuta ficatul si bila, pentru ca are o serie de vitamine (vitamina A si vitamina C, vitamina B si vitamina D) care nu se degradeaza prin incalzire si care au o actiune benefica, de regenerare, asupra ficatului.

Reteta ţuica fiarta:

Ingrediente:
– 150ml tuica
– 6-7 boabe de piper negru
– 3-4 cuisoare
– o lingurita de miere / zahar

Mod de preparare:
Se toarna tuica intr-un ibric si se condimenteaza cu boabe de piper negru si cuisoare. Se lasa la fiert la foc mic si se adauga o lingurita de miere de albine / zahar. Se amesteca pana se dizolva complet. Tuica se ia de pe foc de indata ce incepe sa dea in colocot. Se mai poate adauga: mar, lamaie, scortisoara, dupa gust.

Ţuica fiartă cu piper, remediu naturist contra răcelii

Cantitatea de tuica fiarta ce poate fi consumata pentru a nu deveni un pericol pentru sanatate este destul de mica. Dupa un efort fizic, in conditii de frig, se recomanda maxim 150 ml de tuica fiarta (de 30 grade), iar consumul acesteia este strict interzis dupa cina sau dupa o masa imbelsugata, pentru a nu tulbura digestia.

Ceapa ţine răceala la distanţă în sezonul rece. De ce să consumi leguma mirositoare în fiecare zi. Combinată cu slănină şi ţuică face bine la imuninate

Ceapa este una dintre cele mai apreciate şi mai folosite legume în orice bucătărie. În plus, dacă oamenii ar cunoaşte nu doar gustul său delicios în mâncăruri, ci şi efectele sale benefice pentru organism, atunci ar fi mai mai sănătoşi, spun specialiştii.

Ceapa poate fi consumată crudă, fiartă, uscată sau coaptă. Dr. Diana Stuparu, specialist în diabet, boli de metabolism şi de nutriţie la Spitalul Judeţean din Slatina, afirmă că ceapa are o compoziţie bogată în tiosulfinate, sulfuri şi sulfoide. Tiosulfinatele au proprietăţi antimicrobiene, dar în ceapă se găsesc doar un sfert din compuşii sulfului, spre deosebire de usturoi, care are o acţiune antimicrobiană mult mai puternică.

Ceapa este folosită încă din antichitate ca tratament pentru mai multe boli pentru grăbirea vindecării rănilor şi diminuarea durerii. Ceapa este considerată de către mulţi ca fiind un antibiotic natural ce ajută organismul să lupte împotriva stafilococilor, are efect asupra tusei, acţionează ca un emolient, sedativ, digestiv, calmant. Este medicamentul naturist cel mai frecvent utilizat în trecut de părinţii şi bunicii noştri pentru gripă şi răceală, ea ajutând – vara – şi la îndepărtarea ţânţarilor.

Informația BOMBĂ oferită de medicul Vlad Ciurea! Cât de sănătoasă este, de fapt, slănina cu ceapă: „Mai trebuie o generație ca să ne educăm”

Are proprietăţi antibiotice, antiinflamatoare – de efect pentru gută şi artrită, antiseptice – luptă împotriva bacteriilor, inclusiv E. Coli şi Salmonella, infecţii la nivelul tractului urinar, antimicrobiene şi carminative – de efect pentru constipaţie şi balonări.

“Ceapa este o sursă bogată de fier prevenind anemia, fibre, potasiu – cu rol în echilibrul electrolitic al organismului -, vitamina A – protejează pielea şi mucoasele -, vitamina B – ajută la creşterea metabolismului şi are un rol clar în  îmbunătăţirea sistemului imunitar şi a celui nervos, precum şi în menţinerea sănătăţii pielii şi muşchilor -, şi vitamina C, crescând rezistenţa sistemului imunitar”, spune dr. Diana Stuparu.

Mulți oameni evită să mănânce ceapă din cauza mirosului nu tocmai plăcut, mai ale dacă știu că urmează să aibă întâlniri importante. Însă, este posibil ca părerea să le fie schimbată după ce află despre ultimele studii ale specialiștilor.

Ce se întâmplă în organismul tău dacă nu ignori ceapa mirositoare în fiecare zi

Deși are un miros mai puțin plăcut, care îi face pe mulți să se ferească de aliment, mai ales în stare crudă, ceapa este recunoscută ca fiind o legumă cu beneficii remarcabile pentru sănătate.

Aceasta are, de fapt, proprietăți extraordinare pentru organism. De fapt, conține substanțe esențiale pentru organismul nostru, cum ar fi uleiuri eterice, acizi organici, acid citric, enzime și în vitaminele C, B1, B2, B6, PP, E.

Totodată, are în compoziție caroten, fitoncide, precum și minerale importante, cum ar fi calciu, sodiu, potasiu, fier, fosfor, iod, sulf și siliciu. Și, potrivit un studiu realizat în Franța, atunci când consumi cel puțin o jumătate de ceapă pe zi, riscul de apariție al cancerului la stomac este redus,

Același lucru este valabil și în cazul cancerului la sân. Totodată, mai are și alte beneficii pentru sănătate. Astfel că, mai multe persoane ar putea să înceapă să consume ceapă mai des.

Pe de altă parte, există dovezi care arată că substanțele din ceapă au efecte anticoagulante, prevenind formarea cheagurilor de sânge. În plus, acestea contribuie la reducerea nivelurilor de colesterol și trigliceride din sânge.

Adevărul despre slănina cu ceapa, mâncată de români. Dr. Vlad Ciurea: „Ardeleanul zice mereu: No, apoi pentru mine cel mai bun pește e porcul!”

Acest lucru îmbunătățește funcționarea membranei celulelor roșii. Astfel, consumul de ceapă poate ajuta la prevenirea atacurilor de cord. Pe de altă parte, contribuie la creșterea densității osoase, având un impact pozitiv asupra femeilor aflate la menopauză, scrie observatornews.ro.

Mai mult, cercetările sugerează că femeile vârstnice pot diminua riscul de fracturi de șold prin consumul zilnic de ceapă. O moleculă specială prezentă în porțiunea bulbară cepei blochează activitatea celulelor macrofage – un tip de celule albe din sânge care sunt esențiale pentru sistemul imunitar și care, de obicei, declanșează răspunsuri inflamatorii ample în organism.

Totodată, antioxidanții din ceapă furnizează surse excelente de substanțe antiinflamatorii și previn oxidarea acizilor grași din organism. Astfel că, consumul de ceapă este recomandat de specialiști pentru că are beneficii extraordinare asupra organismului.

Iar beneficiile cepei asupra organismului nu se opresc aici. Consumarea a 100 grame de ceapă aduc doar 44 de calorii în corp şi asigură o doză însemnată de fibre necesare bunei desfăşurări a tranzitului intestinal, dar ajută şi la scăderea nivelului de colesterol şi, astfel, la reducerea riscului de afecţiuni ale inimii.

“Ceapa ajută la scăderea tensiunii arteriale. Consumareaa unei jumătăţi de ceapă crudă pe zi contribuie semnificativ la scăderea colesterolului, dar ajută şi în constipaţie sau flatulenţă. Datorită conţinutului său de crom, ceapa ajută în diabet sau în prevenirea lui în sensul că duce la scăderea nivelului de insulină din organism şi creşte toleranţa la glucoză. Totodată, este un excelent diuretic, împiedicând retenţia de apă în organism, ca să nu mai amintesc despre faptul că ceapa ajută şi la regenerarea părului prin aplicarea sucului de ceapă pe scalp de două ori pe săptămână”, a mai precizat dr. Diana Stuparu de la Spitalul Judeţean din Slatina.

De asemenea, ceapa conţine sulf, care are un rol protector asupra ficatului mai ales atunci când combinăm, de exemplu, o salată de legume cu ceapă la o friptură de vită. Acest mix se pare că este perfect pentru stimularea transportului aminoacizilor către creier şi sistemul nervos în general, asigurându-se, astfel, o stare psihică echilibrată.

Războiul nutriţioniştilor pe platoul ţărănesc cu slănină şi ceapă. Stroescu: „E otravă”/Ciurea: „Tuturor ne place”/ Mihaela Bilic: „Somonul cu picioare”

Mâncarea preferată a românilor din acest sezon, slanina cu ceapă, este ‘o otravă pentru organism’! Porcul de la ţară are grasimi saturate si alea nu fac decat sa se depuna pe artere si sa le infunde. Si, daca le infunda, nu mai ai tevi. Cea mai mare otrava a organismului, a planetei noastra este colesterolul. Gruparea face colesterolul, asta cand se sparge un vas vine colesterolul si il repara. Vine domnul general si imi baga o friptura in care imi da colesterolul si de la o vaca si imi cerste colesterolul. Lapte brânză toate au colesterol. Toate produsele animale au colesterol!

„Este un preparat gustos, dar hai să analizăm puțin. Cea mai mare otravă a organismului, a planetei noastre este colesterolul, îi spune ciclopentanoperhidrofenantreno.

Este gruparea care produce colesterolul, este ca un fel de ipsos pe vase. Deci, ăsta când se sparge un vas, vine colesterolul și îl repară. Din el se face vitamina D, din el se fac toți hormonii, steroizii, dar are un lucru, în cantități mici, ficatul face exact cât trebuie.

EXCLUSIV Dr. Virgiliu Stroescu, despre alimentele care ne ucid lent: „În 2021, am avut mai multe decese ca în toata Europa”

eci, mie îmi face colesterolul cât trebuie, însă atunci când vine cineva și îmi bagă o friptură, din care dă colesterol și de la o vacă și atunci îmi crește colesterolul.

Laptele, brânza, ouăle, toate produsele de origine animală au colesterol în timp ce produsele vegetale nu au colesterol și au fibre vegetale care sunt formidabile”, a mărturisit doctorul Virgiliu Stroescu pentru România TV.

Stroescu este de părere că toată carnea de pe galantare reprezintă un mare pericol pentru sănătatea omului pentru că ajunge să se înnegrească în aproximativ 10 ore. Carnea roșie are în mijloc un nucleu de fier și în contact cu oxigenul se produce acea substanță neagră.

Mămăliga cu brânză și smântână, despre care dr. Stroescu spune că e „ipsos pe oase”, deliciul tradițional românesc recomandată de Mihaela Bilic într-o zi de iarnă: „Ce poate fi mai curat și mai gustos?”

Adevărul despre slănina cu ceapa, mâncată de români. Dr. Vlad Ciurea: „Ardeleanul zice mereu: No, apoi pentru mine cel mai bun pește e porcul!”

Slănina cu ceapă, una dintre mâncărurile preferate de mulţi români, ajunge să fie evitată de unii oameni de teama de a nu le face rău. Medicii ne spun, însă, dacă este sănătos sau nu consumul de slănina cu ceapă.

Începe sezonul acestui fel de mâncare, iar slănina cu ceapă este preferată de mulţi români. Unii dintre ei au început să se teamă de acest fel de mâncare, gândindu-se ca grăsimile să nu le facă rău.

Dacă este aşa sau nu, aflăm de la reputatul medic Vlad Ciurea, care vorbeşte de o măsură în toate. „Noi trebuie să mâncăm, în special, ce am învățat să mâncăm în copilărie. Acele prime elemente se implementează în celule noastre”, spune prof. dr. Vlad Ciurea.

Nu reținerea sau eliminarea din alimentație este răspunsul, secretul este echilibrul, a explicat neurochirurgul Vlad Ciurea.

„Degeaba ardeleanului eu îi duc pe masă cele mai formidabile feluri de pește, de fructe de mare, că ardeleanul zice: No, apoi pentru mine cel mai bun pește e porcul!

Nu poți, pentru că schimbi structura. Este foarte greu, mai trebuie o generație ca să ne educăm, iar noi de aici mâncăm într-un anumit fel. E foarte greu să schimbi alimentația.

În primul rând, alimentația sănătoasă pe care o știm și o credem este alimentația pe care o cere organismul și suntem, mai mult sau mai puțin, sclavii acestei alimentații.

Medicul Tudor Ciuhodaru, sfaturi pentru masa de Crăciun: „Friptura, sarmalele şi slănina nu se vor consuma la aceeaşi masă, ci separat”

Răspunsul este: un echilibru. Să știm ce ne face rău! Tuturor ne place slana cu ceapă. Tuturor! Dar totul cu măsură! Acesta este răspunsul, să ții lucrurile în echilibru! Și să știi clar, că și vârsta contează, că la o anumită vârstă arzi mai mult, la alta mai puțin”, a spus neurochirurgul Vlad Ciurea.

Adevărul despre SLĂNINĂ. Greşeala pe care o fac toţi românii în legătură cu delicatesa numită „somonul cu picioare”

Motivul pentru care consumul de slănină este recomandat de către nutriționiști. Se spune despre slănină că este un aliment care are foarte mult colesterol, ceea ce i-a făcut pe români să o ocolească. Însă, medicii nutriționiști spun că slănina conține, de fapt, colesterol bun care este benefic organismului. Aceștia mai spun că slănina mâncată în cantități mici este la fel de sănătoasă precum uleiul de măsline și somonul.

Specialiștii au mai scos la iveală, în urma unor studii, că slănina conține acid arahidonic, care favorizează scăderea colesterolului și nu creșterea lui, îmbunătăţeşte funcţiile de protecţie ale organismului şi este necesar pentru producerea compuşilor chimici responsabili pentru răspunsurile imune şi reacţiile inflamatorii.

Proprietățile slăninii, asemănătoare cu cele ale somonului

Medicul nutriționist Mihaela Bilic a vorbit despre cât de benefică este slănina, subliniind că ”procentul de grăsimi mono- şi poli-nesaturate depăşeste cu mult pe cel al grăsimilor saturate.

Mai aproape de uleiul de măsline şi de somon, slanina de porc e o sursă de grăsime sănătoasă”.

Beneficiile pe care le are slănina asupra organismului
Nutriționiștii spun că slănina consumată în cantități mici este de folos pentru inimă și pentru vasele de sânge, în timp ce sprijină și tonusul vascular. De asemenea, aceasta este recomandată fumătorilor deoarece conține seleniu – întărește sistemul imunitar și previne oxidarea în organism.

În zonele în care se bea foarte multă țuică, oamenii au neapărat ca aperitiv și slănină deoarece aceasta are rol de pansament gastric și previn absorbția rapidă a alcoolului din stomac.

De asemenea, bătrânii foloseau slănina ca remediu al durerilor de articulații – se freacă articulațiile cu untură topită sau cu slănină veche, la care se adaugă și miere de albine.

Slănina este benefică și pentru durerile de dinți – se aplică o felie mică de slănină, nesărată, pe dintele dureros între gingie și obraz timp de 15-20 de minute.

Nu în ultimul rând, slănina are efecte benefice și în cazul durerilor articulare, după traumatisme – locul cu pricina este frecat cu grăsime de porc amestecată cu sare și apoi se bandajează zona.

Cât de benefică este slănina pentru organism. Recomandarea Mihaelei Bilic

„Somonul cu picioare e… porcul de Mangalița. Iată o analiză concretă a conținutului de acizi grași din slănina acestui animal. Puteți vedea cu surprindere că procentul de grasimi mono- și poli-nesaturate depășește cu mult pe cel al grăsimilor saturate. Mai aproape de uleiul de măsline și de somon, slănina de porc e o sursă de grăsime sănătoasă. Și de sezon”, a scris Mihaela Bilic pe pagina sa de Facebook.

Cum să prepari corect slănina de casă. Află pașii pentru a pregăti cel mai gustos produs

Această bucată se conservă cu ajutorul sării grunjoase și, cu ajutorul câtorva condimente, se va transformă într-un produs delicios.

Folosind o afumatoare, bucățile de slănină vor primi un gust și mai bun și o culoare ușor aurie. Din aceeași bucată de slănină se poate face și untură. Practic, slana se pune în tuci și se topește încet pe aragaz sau foc de lemne și va deveni în scurt timp untură (se poate păstra în recipiente curate pentru multă perioada de timp).

Într- o astfel de untură se pot păstra inclusiv carnea și cârnații de porc preparăți în casă. În acest fel, bucățele vor fi păstrate pentru câteva luni de zile.

Atenție! Este important de știut că este incorect să numim slănină altfel decât așa cum am menționat deja. Îi mai poți spune slană sau clisă. Niciodată nu i se spune șuncă, pentru că această este cu totul un alt preparat. Așa cum explică și DEX, șuncă este pulpă de porc preparată special (la sare și la fum) pentru a se putea conservă multă vreme; jambon.

Slănina și-a câștigat locul în bucătărie pe parcursul anilor și, bineînțeles datorită gustului inconfundabil. În țară noastră se pregătește de sute de ani, iar rețetele variază în funcție de zona unde este preparată. Gustul poate avea influențe maghiare, săseșți sau de la șvabi.

Dacă vrei să prepari slănina de casă, atunci trebuie să știi, mai întâi de toate, care este cea mai bună porțiune din care poți face așa ceva. Este dovedit că cea mai bună porțiune este cea de pe burtă porcului. Este cu mult mai fragedă că cea de pe spate.

Slănina de pe spate este indicat să o foloseșți pentru prepararea cârnaților, a tobei, lebarului sau/și a caltabosilor,  jumarilor și a unturii. Slana de pe spate se poate sară și afumă și ea, dar este indicat să fie consumată prăjită. Nu va fi la fel de fragedă că cea de pe burtă. Unii gospodari o transformă și pe această în clisă, așa că tu vei decide dacă o prepari sau nu în acest fel.

Secrete sunt și în ceea ce privesc condimetele folosite. Dacă vrei un produs de cea mai bună calitate, atunci trebuie să utilizezi și condimente potrivite.

Dacă vrei slănină condimentată cu boia, ferește-te să cumperi plicuri din marile magazine. Alege varianta naturală, adică cea cumpărată de la țărani sau prepară chiar tu boia, la ține acasă. Tot ce ai de făcut este să cumperi un șir de ardei iuți uscați, îi dai la cuptor până se elimina toată umezeală și apoi îi treci prin mașînă de măcinat cafea. Vei avea în cel mai scurt timp cea mai bună boia pe care ai gustat-o vreodată.

Și când vine vorba de sarea grunjoasă pe care o vei folosi trebuie să acorzi atenție. Trebuie verificată să fie curată, din sursă sigură. Dacă ai îndoieli, atunci este mai bine să foloseșți sare de mare.

Prima etapă a preparării în casă este porționarea bucăților de slănină. Cum am stabilit, se va folosi cea de pe burtă. După ce a fost tăiată de pe porc, se lasă să se răcească până a două zi, atârnată undeva în gospodărie, într-un loc curat, rece, pentru a se întări.

A două zi se trece la porționarea ei. Fiecare o va porționă în funcție de preferință dar, dacă nu ai mai făcut așa ceva niciodată, sfatul nostru este să o tăi în bucăți lungi de 25-30 de centimetri și lată de o palmă. Dar acest pas nu este important.

Următoarea etapă este prepararea saramurei. Este cel mai important pas pentru că de el va depinde dacă slănina va fi sau nu fragedă. Ai de ales dintre două variante: în sare sau în saramură.

Saramura este o metodă extrem de simplă. Bucățile de slănină sunt presărate cu sare din abundență pe toate părțile și apoi se așează într-un vas spațios, curat, suficient de mare cât să încapă întreagă cantitate preparată. Trebuie să foloseșți doar sare grunjoasă de calitate sau sare de mare.

Important de știut este faptul că slănina își va lua sare exact cât este nevoie, deci nu te teme că ai presărat o cantitate prea mare. Acest lucru nu va conta.

Poți adaugă și alte condimente, dacă îți sunt pe plac (cimbru, ardei iute, boia).

Tot ce ai de făcut apoi este să o acoperi cu o greutate și să o lași la rece, într-un loc întunecat, timp de două zile. Bucățile de șuncă se întorc, după cel două zile, și se mai adaugă sare dacă se observă că nu este suficientă.

O să vezi că o parte din sare s-a topit și a ajuns pe fundul vasului. Este bine să o arunci (nu este un pas obligatoriu) și să refaci stratul de sare de pe slănină. Va rămâne în acest fel pentru cel o luna de zile, timp în care se va fragezi bine.

Dacă vrei șuncă afumată, după această perioada de timp cât a stat în sare, se scutură de condimente și se lasă trei zile atârnată la vânt, după care se bagă la afumat.

Se poate consumă și neafumată. După ce este scoasă de la sare, se atârnată în loc răcoros și uscat, până când ajunge să fie suficient de fragedă. Apoi se poate bagă în congelator.

A două metodă de pregătire a slaninei este în saramură. Se prepară un lichid alcătuit din apă rece și sare grunjoasă din abundență. După topirea sării, că să îți dai seama că este potrivită pentru șuncă, testează-o cu ajutorul unui ou. Dacă stă la suprafață, atunci este perfectă. Șuncă trebuie scufundată în lichid, după care se pune o greutate. Saramură trebuie să acopere cu totul slănină.

Se lasă la rece pentru următoarele 3-4 săptămâni, dar ai grijă să o schimbi zilnic (saramură) până când rămâne curată, albă. La început va fi ușor roșie. Când va rămâne curată, poți adaugă și alte condimente, cum ar fi cimbru, usturoi zdrobit,boabe de piper, coriandru.

Dacă vrei să conservi slănina în saramură, tot ce ai de făcut este să tăi clisă în bucăți  mici și să le introduci în borcane de 800 de gr. Peste ele se toarnă saramură, se pun capacele borcanelor și se păstrează în loc răcoros.

O altă varianta de conservare este că bucăți mici de slănină să fie vidate și date la frigider sau să fie păstrate în saramură, în vasul în care a stat.

Dacă nu-ți sunt pe plac variantele, le poți scoate și le poți atârna la vânt pentru 3 zile, să se usuce.

Dacă alegi să o afumi, trebuie să știi  că trebuie să faci asta numai la fum rece, mocnit. Vei folosi  rumeguș le lemn de esență tare sau pom fructifer, scrie cumsa.ro