Tulpina românească de COVID-19. Deşi încă nu a apărut o nouă mutaţie românească a virusului, specialiştii avertizează că acest lucru s-ar putea întâmpla din cauza populaţiei parţial vaccinate.
Imunologul şi cercetătorul de la Oxford Ştefan Dascălu spune că riscul apariţiei unei noi mutaţii este mai mare în rândul unei populaţii care nu este imunizată complet. Potrivit acestuia, în România rata de vaccinare este de 25-30%, iar imunitatea post-infecţioasă este foarte slabă.
”Există această presiune asupra virusului din partea sistemului imunitar de a suferi mutații și de a evada răspunsului nostru de anticorpi. Lucrul acesta este mult mai posibil în rândul unei populații care nu este imunizată complet. În România vorbim de o rată de vaccinare de 25-30% și o imunitate post-infecțioasă care este foarte slabă. Este mult mai slabă decât imunitatea post-vaccinală.
În contextul respectiv, dacă virusul circulă bine în populație și poate infecta și oameni care au acest statut imunitar fie post-infecțios fie post-vaccinal, există o șansă mult mai mare ca virusul respectiv să sufere acele mutații care îl pot face mult mai eficient în a se transmite și, practic a vedea răspunsul imunitar post-vaccinal.
Este un scenariu sumbru dar posibil, din păcate și ar trebui să reprezinte o motivație suplimentară în a redresa situația epidemiologică din România și pentru a crește acoperirea vaccinală. Este un lucru ușor de spus dar este mai greu de realizat. Este greu de prezis cum va arăta o astfel de tulpină cert este că modificări sunt produse la fiecare ciclu de replicație. Doar că imunitatea parțială din cadrul populației va selecționa o tulpină care este mai rezistentă răspunsului de anticorpi, de exemplu. Anticorpii noști identifică porțiuni din virus dar dacă porțiunea respectivă se modifică puțin, uneori este suficient ca răspunsul anticorpilor față de acea porțiune din virus să nu mai fie eficient”, a explicat imunologul Ștefan Dascălu, potrivit Ziare.com.
Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină nu exclude apariţia unei varinate româneşti a coronavirusului.
”Ipoteza apariției unei variante “românești” a virusului SARS-CoV-2 nu poate fi exclusă, după cum nu putem exclude apariția niciunei variante a virusului în nicio țară sau teritoriu.
Aceasta este natura virusului, să se modifice din punct de vedere genetic pentru a infecta un număr din ce în ce mai mare de oameni și, astfel, să se perpetueze. Modificările materialului genetic al SARS-CoV-2 apar la fiecare nouă infectare, doar că din punctul de vedere al sănătății publice au importanță dar acele modificări în măsură să determine o variantă a virusului care să se transmită și mai repede, care să infecteze oamenii în ciuda faptului că sunt vaccinați sau au trecut deja prin boală sau care să determine forme mai grave sau atipice de boală (de exemplu, afectând mai mult copiii și tinerii).
Aceste modificări sunt facilitate de funcționarea defectuoasă a sistemului imun a persoanelor infectate Covid – variantele beta și gamma au apărut în Africa de Sud și America de Sud, la populații care suferă de diverse boli ale sistemului imunitar”, a explicat Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.
Cercetătorul de la Oxford Ștefan Dascălu explică modul în care se formează mutațiile coronavirusului.
”La fiecare ciclu infecțios, practic un virus infectând una din celulele noastre, el se replică. Ori capacitatea acesta de replicație este predispusă unor erori. Acest lucru înseamnă că nu sunt produse copii identice ale virusului ci unele care au o schimbare în codul lor genetic. Ori această eroare este de fapt tradusă în schimbările de la suprafața proteinelor făcute de acel virus.
Să ne gândim la următorul scenariu: Dacă un virus infectează o persoană care a fost infectată deja, de exemplu, are un răspuns parțial sau reușește să infecteze, chiar dacă mult mai greu, o persoană vaccinată, dat fiind numărul foarte mare de infecții care este prezent acum în România, ne gândim că o astfel de mutație îi poate oferi virusului un avantaj în a se multiplica pe fondul acela a unei imunități fie scăzute, în urma infecției, fie a unei imunități foarte bune în urma vaccinului.
Ori lucrul acesta se întâmplă mult mai repede dacă populația are acest statut de vaccinare parțială, pentru că există o resursă mult mai mare pentru virus de a infecta oameni cu o imunitate deja existentă împotriva virusului.
Este un scenariu îngrijorător și în niciun caz nu înseamnă că vaccinarea este responsabilă pentru acest lucru ci, din contră, aceasta implică faptul că trebuie atins un nivel de vaccinare mult mai bun pentru a scădea transmisibilitatea virusului pentru că persoanele vaccinate sunt mult mai puțin probabil în a transmite virusul mai departe și practic astfel se încetinește și acest proces de generare a mutațiilor”, a precizat imunologul, potrivit sursei citate.