Deputații tunisieni au examinat începând de miercuri 33 din cele 139 de articole ale acestui proiect de lege. Trei dintre ele ce prevăd pedeapsa capitală au fost adoptate.
Potrivit articolului 26 din acest text așteptat luni de zile în contextul unor atacuri sângeroase revendicate de gruparea jihadistă Statul Islamic (SI), ‘este pedepsit cu moartea oricine comite o crimă cu bună știință împotriva unei persoane care beneficiază de protecție internațională’.
Articolul 27 prevede aceeași pedeapsă în caz de luare de ostatici sau sechestrare soldate cu victime. Articolul 28 prevede pedeapsa cu moartea ‘pentru oricine comite deliberat, în cadrul unei crime teroriste, o infracțiune de viol’.
Parlamentarii au adoptat aceste articole în pofida apelurilor apărătorilor drepturilor omului și ale ONG-urilor, între care Amnesty International și Human Rights Watch, la abolirea pedepsei cu moartea în Tunisia.
Sana Mersni, deputată a partidului islamist Ennahda, care în calitate de raportor a rezumat dezbaterea pe această problemă, a notat miercuri că opozanții pedepsei capitale au criticat caracterul non-disuasiv pentru ‘teroriști care caută să moară pentru a ajunge în rai’.
Tunisia a procedat 135 de execuții după proclamarea independenței țării (1956), dintre care 129 în timpul regimului președintelui Habib Bourguiba. Nicio execuție nu a mai avut loc din 1991 în Tunisia.
Proiectul legii antiteroriste, ce urmează să fie adoptat vineri, este menit să înlocuiască o lege din 2003, adoptată în timpul dictaturii lui Zine El Abidine Ben Ali și larg utilizată, potrivit apărătorilor drepturilor omului, pentru a reprima opoziția, în special partidul Ennahda, interzis în acea perioadă, potrivit Agerpres.
Parlamentul tunisian a început miercuri trei zile de dezbateri asupra proiectului unei legi antiteroriste pentru consolidarea prerogativelor autorităților în fața amenințării jihadiste, după atacurile soldate cu zeci de victime, în majoritate turiști străini, la Muzeul Bardo din Tunis și în stațiunea Sousse, atentate revendicate de gruparea Statul Islamic.
Tunisia a fost considerată un model de tranziție democratică reușită în lumea arabă după revoluția din ianuarie 2011, dar se confruntă în prezent cu o amenințare jihadistă în creștere și cu tensiuni socio-economice tot mai acute.