Turcia va creşte de cinci ori, începând cu 7 octombrie, cuantumul taxelor pe care trebuie să-l plătească navele care tranzitează strâmtorile Bosfor şi Dardanele, o majorare de pe urma căreia veniturile Turciei vor creşte de la 40 de milioane de dolari anual la 200 de milioane de dolari anual, au informat luni mass-media turce, preluate de EFE.
Majorarea taxelor este consecinţa unei ajustări a preţului francului de aur, au declarat pentru agenţia de stat Anadolu surse din Ministerul Infrastructurii.
Bagdad a devenit un iad, o dată cu lăsarea nopţii. Se trage cu rachete spre Palatul Prezidenţial şi Guvern, au loc lupte pe străzi
Traficul maritim prin Bosfor este reglementat de Tratatul de la Montreux, din 1936, care autorizează Turcia să colecteze taxe în schimbul mentenanţei serviciilor de semnalizare şi salvare şi a efectuării de inspecţii sanitare. Aceste taxe oscilau între 0,38 şi 0,59 franci de aur, în funcţie de tonajul ambarcaţiunii. În conformitate cu Convenţia de la Montreux, taxele au fost stabilite în franci de aur.
Precedenta ajustare a taxelor a avut loc în 1983, când Turcia a calculat valoarea francului de aur, unitate monetară abolită în 2003, la 0,8 dolari. Acum, Ministerul Infrastructurii a fixat valoarea taxei pe care trebuie să o plătească navele la 4,08 dolari, de cinci ori mai mult.
Bosforul este traversat anual de circa 40.000 de vase comerciale, cu un volum total de 630.000 de tone, potrivit statisticilor oficiale.
Turcia amenință că va introduce vize pentru cetățenii din statele Schengen
Deoarce tot mai multor turci le este respinsă cererea de a primi vize pentru cele 26 de țări din Spațiul Schengen, Turcia ameninţă cu măsuri de retorsiune. Ankara consideră că este, de fapt, un efort deliberat de a-l pune pe președintele Recep Tayyip Erdogan într-o poziție dificilă înaintea alegerilor de anul viitor, acuzație pe care Uniunea Europeană o neagă. Turcia amenință însă că dacă situația va continua, va răspunde prin măsuri de reciprocitate.
Viktor Orban va semna un nou contract cu Vladimir Putin. Ungaria va importa și mai mult gaz rusesc: „Există o ofertă de creștere a aprovizionării”
Uniunea Europeană probabil nu va avea consens pentru a adopta o măsură care să interzică intrarea rușilor în spațiul comunitar, dar poate modifica procedurile de viză, pentru a le îngreuna accesul, așa cum se întâmplă deja în cazul Turciei. Aproximativ 16,5 la sută dintre turcii care au solicitat o viză Schengen anul trecut au fost refuzați, procentul fiind peste cel din 2020, când rata respingerilor a fost de 12,5 la sută, potrivit datelor platformei Schengenvisainfo.com, citate de Reuters. Refuzurile au fost de doar 4 la sută în 2015 și au început să crească din 2017. Printre cei cărora le-a fost refuzată viza se numără și o cunoscută prezentatoare sportivă din Turcia, care a avut surpriza de a-i fi respinsă cererea de viză de două ori.
Ministrul turc de externe consideră că timpul lung de procesare a cererilor și creșterea ratei de respingere sunt deliberate și spune că a ridicat problema în cadrul întâlnirilor cu omologii săi europeni. Oficialul a respins scuzele legate de măsurile legate de coronavirus sau de lipsa personalului și acuză, fără a prezenta dovezi, că această creștere a ratei de refuz are scopul de a-i crea dificultăți președintelui Erdogan înaintea alegerilor. #La începutul lunii septembrie, îi vom chema pe ambasadorii acestor țări occidentale la minister și vom face avertismentele necesare. Dacă nu se îmbunătățește nimic după aceea, vom lua măsuri de retorsiune, restrictive, pe bază de reciprocitate”, a amenințat Mevlut Cavusoglu, șeful diplomației de la Ankara.
Cetățenii din toate statele Schengen nu au nevoie de viză când vizitează Turcia, iar unii intră în țară doar pe baza cardului de identitate. Șeful Delegației Uniunii Europene în Turcia susține însă că vizele Schengen sunt acordate pe merit, nu pe motive politice și a adăugat că numărul solicitărilor incomplete și potențial frauduloase ce vin din Turcia a crescut. Totodată, oficialul european a arătat că rata de respingere pentru turci a fost aproape de rata globală, de 13-14 la sută.