Apelurile repetate ale preşedintelui Turciei, care au stat la baza unei reduceri cu 500 de puncte de bază a dobânzii de politică monetară a Băncii Turciei începând din luna septembrie, au aruncat moneda turcească în cea mai gravă criză din ultimele două decenii, numai în ultimele 30 de zile lira pierzând 35% din valoare.
Luni în jurul orei 12:50 GMT (14:50, ora României), moneda turcească era cotată la 17,7 lire pentru un dolar, după ce anterior a atins un minim istoric de 17,7540 lire pentru un dolar. De asemenea, lira turcească a atins un minim istoric în raport cu moneda euro, de 20,0581 lire pentru un euro, pentru ca în jurul orei 15:52 GMT să revină uşor la 19,92 lire pentru un euro, scrie Reuters.
Duminică, preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi-a apărat politica sa economică neconvenţională, făcând legătura între dobânzile mici şi doctrina islamică referitoare la dobândă. „Reducem dobânzile. Nu vă aşteptaţi la altceva din partea mea. În calitate de musulman, ceea ce cer învăţăturile islamice, voi continua să fac„, a spus Erdogan, referindu-se la preceptele doctrinei islamice privind evitarea dobânzilor mari.
Spre deosebire de teoriile economice clasice, şeful statului susţine că nivelul ridicat al dobânzilor favorizează inflaţia. În consecinţă, Erdogan presează Banca Centrală a Turciei să reducă dobânda de politică monetară pentru a susţine producţia şi exporturile. Respectând dorinţa preşedintelui, Banca Centrală a Turciei, care în mod teoretic este o instituţie independentă, a coborât dobânda de bază, începând din luna septembrie şi până acum, cu un total 500 de puncte de bază, într-o perioadă în cele mai multe bănci centrale se gândesc sau au adoptat deja majorări de dobândă pentru a ţine sub control creşterea inflaţiei.
Cu toate acestea, politica monetară neortodoxă promovată de Erdogan şi lipsa de independenţă a băncii centrale – de la conducerea căreia a demis trei guvernatori din 2019 – nu au făcut decât să tragă în jos lira turcească şi să majoreze inflaţia. În luna noiembrie, rata anuală a inflaţiei a urcat la 21% şi anul viitor analiştii se aşteaptă să treacă de 30%.
Lira turcească a pierdut mai mult de jumătate din valoare în acest an şi este de departe cel mai slab performer din grupul monedelor emergente pentru al treilea an la rând, în primul rând din cauza credibilităţii monetare reduse.
În încercarea de a opri deprecierea lirei, Banca Turciei a intervenit de cinci ori pe piaţă în luna decembrie iar calculele bancherilor arată că instituţia a vândut peste şase miliarde de dolari din rezervele sale valutare şi aşa diminuate.