Mevlut Cavusoglu a declarat într-un interviu la postul privat NTV că legătura dintre militarii implicați în lovitura de stat eșuată din 15 iulie și rețeaua extinsă a lui Gulen de susținători este”foarte clară”, adăugând că Turcia va face tot ceea ce este „politic și legal” cu putință pentru a obține extrădarea lui Gulen.
Predicatorul, în vârstă de 75 de ani, neagă orice implicare în puciul ratat, iar SUA au pus în vedere Turciei, aliat în NATO, că este nevoie de dovezi clare ale implicării lui Gulen în puci înainte de a-l putea extrăda. Juriștii sunt de părere că un eventual proces de extrădare ar putea dura ani buni.
Pe de altă parte, autoritățile turce au închis peste 1.700 de centre private, de la spitale la universități, acuzate de legături cu rețelele lui Gulen, potrivit primului decret al guvernului turc emis în contextul stării de urgență, scrie EFE. În document se menționează că autoritățile au închis 35 de spitale private, 1.043 licee și cămine private pentru studenți, 1.229 de fundații, 19 sindicate și 15 universități private care aparțin sau au legături cu rețeaua lui Gulen, pe care guvernul o denumește FETA (Organizația Teroristă Fethullah Gulen), potrivit siglei în limba turcă.
„Toate aceste instituții închise aparțin fără niciun dubiu FETA. Nu există alt grup afectat de această decizie și nici nu va exista”, a declarat vicepremierul turc Nurettin Canikli la postul de televiziune CNN Turk, adăugând că proprietățile acestor centre vor fi gestionate de către stat. Studenții din școlile și universitățile închise vor fi transferați la instituții similare de stat, unde vor trebui să plătească tot atât cât plăteau pentru școlarizare și în centrele private.
Pe de altă parte, parchetul din Ankara a anunțat sâmbătă că a pus în libertate circa 1.200 de militari arestați în cadrul anchetei privind puciul ratat. „Într-o primă etapă, circa 1.200 de militari au fost puși în libertate (…), este vorba exclusiv de militari fără grad”, a declarat procurorul Harun Kodalak.
În schimb, guvernul turc a prelungit sâmbătă perioada de detenție provizorie a suspecților de la 4 la 7-8 zile. „Într-o primă fază, perioada de arest (înainte de punerea sub acuzare) va fi de 7-8 zile; dacă este nevoie, se va putea prelungi”, a spus vineri ministrul justiției Bekir Bozdag.
Și această decizie a fost publicată în Monitorul Oficial. Potrivit noii dispoziții, întâlnirile deținuților cu avocații lor ar putea fi limitate de către autorități, care în plus vor avea dreptul să înregistreze și să se folosească de conversațiile dintre acuzați și avocați. Doar soții și rudele până la gradul doi au permisiunea să-i viziteze pe cei arestați.
În fine, decretul mai stabilește că angajații însărcinați cu punerea în aplicare a deciziilor luate în timpul stării de urgență nu vor putea fi trași la răspundere pentru acțiunile lor și nu vor putea primi pedepse de ordin penal, administrativ sau financiar. Decretul a intrat în vigoare sâmbătă și niciuna dintre deciziile comunicate nu vor putea și blocate printr-o decizie judecătorească.