Vorbind cu o voce clară şi hotărâtă, Tonje Brenna a povestit la tribunalul din Oslo cum, refugiată într-un colţ al falezei, a auzit efuziunile de bucurie ale atacatorului, în timp ce în jurul ei se prăbuşeau cadavre, pe 22 iulie 2011.
„Sunt absolut sigură că am auzit strigăte de bucurie”, a declarat femeia, în vârstă de 24 de ani, prima dintre supravieţuitori care depune mărturie în proces. „Dacă ar trebui să spun pe litere (ceea ce am auzit), ar fi U-H-U-U. (Este vorba, în mod) clar, de strigăte de bucurie”, a declarat ea.
Aşezat în boxă, la doar câţiva metri de ea, Breivik, care şi-a exprimat foarte puţin emoţiile de la începutul procesului său, la 16 aprilie, a dezaprobat cu un semn din cap depoziţia secretarei generale a Mişcării Tineretului Laburist (AUF).
În contextul în care problema sănătăţii sale mentale se află în centrul procesului împotriva sa, acuzatul a negat că ar fi râs sau zâmbit în timpul atacului.
„De ce aş fi râs, când mă aflam acolo? Nu este adevărat. Este oribil. Nu aş fi zâmbit”, a declarat el în faţa Curţii.
Chiar dacă refuză să pledeze vinovat, extremistul de dreapta, în vârstă de 34 de ani, recunoaşte că a deschis focul asupra membrilor AUF reuniţi la o tabără de vară pe Insula Utoya, imediat după ce a detonat o bombă lângă sediul Guvernului, la Oslo.
Aceste două atacuri, pe care afirmă că le-a comis pentru a apăra Norvegia de islam şi multiculturalism, s-au soldat în total cu 77 de morţi.
În cazul în care va fi declarat iresponsabil din punct de vedere penal, Breivik riscă să fie internat pe viaţă într-o instituţie psihiatrică. Dacă va fi declarat reponsabil, el riscă 21 de ani de închisoare, o pedeapsă care ar putea fi prelungită ulterior atât timp cât va fi considerat periculos.
Judecătorii de la tribunalul din Oslo vor trebui să se pronunţe asupra acestei probleme într-un verdict aşteptat în iulie.