Liderul de la Kiev, alungat de la putere în urma protestelor de stradă ale demonstranţilor pro europeni, a avut un discurs de aproximativ 10 minute şi nu a răspuns apoi la nicio întrebare, deşi, iniţial, era vorba despre o conferinţă de presă.
Ianukovici a afirmat că „Guvernul ilegitim” de la Kiev „forţează secesiunea Crimeei” de Ucraina, din cauza „acţiunilor eronate ale extremiştilor” din noul Executiv.
Ianukovici a subliniat că intenţionează să se întoarcă în Ucraina, la Kiev, „imediat ce circumstanţele vor permite” acest lucru, potrivit rferl.org. Ianukovici a declarat că împotriva sa s-au întreprins „acțiuni teroriste” şi că, de aceea, nu revine acum în Ucraina, de unde a fugit pentru că „se temea de viaţa lui” şi a familiei sale, după cum spusese în cadrul primului mesaj transmis din Rusia, din acelaşi oraş, în data de 28 februarie.
În cadrul declaraţiilor de marţi, Ianukovici a numit noua putere de la Kiev „Guvern de extremişti” şi „juntă neconstituţională”, potrivit rfelr.org.
Fostul preşedinte al Ucrainei a ţinut să precizeze nu numai că este în continuare „preşedintele legitim” al ţării, ci şi „Comandandantul Suprem” al Forţelor Armate ale Ucrainei, afirmând că „aceşti militari experimentaţi” sunt obligaţi acum să asculte „ordinele criminale” ale actualului Guvern de la Kiev, potrivit aceleiaşi surse.
Citeşte şi „Criza din Ucraina este un test pentru Europa”, consideră David Cameron
Ianukovici a mai spus că intenționează să ceară Senatului, Congresului și Curții Supreme din Statele Unite ale Americii să examineze legalitatea acțiunilor administrației președintelui Barack Obama în raport cu Ucraina, pentru „a da o apreciere juridică acțiunilor guvernului din această țară”, a mai spus Ianukovici.
„Nu aveți niciun drept, în conformitate cu propriile legi, să acordați bani unor bandiți”, a spus liderul demis de la Kiev, referindu-se la intenția SUA de a acorda 1 milion de dolari noului regim ucrainean, potrivit Interfax, citată de Agerpres.
Sancţiuni şi conturi bancare îngheţate
La rândul său, comunitatea internaţională se mobilizează împotriva declaraţiilor şi acţiunilor agresive ale Moscovei şi ale forţelor pro ruse din Crimeea. Ministrul de Externe francez, Laurent Fabius, a declarat cu ocazia summit-ului G-8, că Uniunea Europeană trebuie să impună Rusiei sancţiuni cât mai curând posibil, chiar în această săptămână, dacă Moscova nu va răspunde pozitiv la propunerilor diplomaţiei occidentale pentru calmarea situaţiei din Ucraina.
Dar cum acest lucru nu s-a întâmplat, sancţiunile comunităţii internaţionale asupra Rusiei au început deja să se facă simţite. Astfel, şeful diplomaţiei americane, Secretarul de Stat John Kerry a anunţat, marţi, că nu mai vine la Moscova, aşa cum era planificat, pentru a discuta cu oficilaităţile ruse despre criza din Ucraina.
Au început să curgă şi sancţiunile, averile şi conturile bancare ale unor responsabili ucraineni ai fostului regim de la Kiev, inclusiv averea lui Ianukovici, şi a unuia dintre fiii săi fiind blocate de Elveţia, pe baza unei ordonanţe federale.
Elveţia adoptase anterior, la sfârşitul lunii februarie, primele măsuri de acest gen împotriva unor demnitari ai fostului regim, după alungarea lui Ianukovici, blocând averile şi resursele economice ale lui Viktor Ianukovici şi fiului său Aleksandr, precum şi pe cele ale altor 18 oficialităţi, între care 11 foşti miniştri. Dacă
averile sunt de origine ilicită, ele vor fi restituite Ucrainei, a precizat Guvernul elveţian, dar trebuie să existe mai întâi o hotărâre de condamnare penală pe numele celor vizaţi.
Elveţia s-a declarat că va colabora îndeaproape cu noile autorităţi ucrainene şi cu UE în privinţa sancţiunilor europene ce vor fi aplicate foştilor demnitari de la Kiev.