Ucrainenii au preluat controlul asupra stației de gaze Sudja, ultima pe ruta de conducte prin care sunt transportate gaze către Europa prin Ucraina, a declarat un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru The Washington Post, potrivit Pravda.
În regiunea Kursk din Rusia se află un punct cheie pentru furnizarea de gaze. Stația de gaze Sudja, situată la aproximativ 8 km în interiorul teritoriului rus, este ultima pe ruta de conducte prin care sunt transportate gaze către Europa prin Ucraina.
Ruta de tranzit a gazelor prin Ucraina permite Rusiei să exporte gaze către Europa. Acordul de tranzit urmează să expire la sfârşitul anului, iar Kievul a declarat anterior că nu intenţionează să îl reînnoiască sau să îl prelungească.
Ukrainian railways enters the de-occupied territories after the Ukrainian army.
We could, of course, take over the Sudja, Koreneve and Psel railway stations in Kurshchyna, but our priority is to return and rebuild Ukrainian railway stations and depots. pic.twitter.com/1oSVn0Itcv
— Ukrainian railways || Укрзалізниця (@Ukrzaliznytsia) August 8, 2024
Atacurile armatei ucrainene în regiunea de frontieră Kursk, în apropierea stației de gaze Sudja, au stârnit îngrijorări cu privire la o potențială oprire bruscă a livrărilor înainte de încheierea acordului cu gigantul energetic rus Gazprom.
De asemenea, analiștii WP sugerează că ucrainenii ar putea urmări să întrerupă livrările rusești de gaz către Europa, folosind acest lucru ca pârghie.
Gazprom furnizează aproximativ 42 de milioane de metri cubi pe zi Europei prin Ucraina.
Potrivit operatorului ucrainean de conducte de gaze, tranzitul de gaze ruseşti prin Ucraina către Europa a scăzut cu 28,5%, la 14,65 miliarde de metri cubi (bcm) anul trecut, de la 20,5 bcm în 2022.
Pentru moment, Gazprom a declarat, joi, că va continua să transporte gaze prin Ucraina, iar operatorul ucrainean de tranzit al gazelor a declarat, de asemenea, că operaţiunile continuă în mod normal.
Conform Gazprom, tranzitul prin punctul Sudja a coborât joi la 37,3 milioane de metri cubi, față de 42 de milioane de metri cubi în mod obișnuit.
Complete footage shows dozens of Russian Border Guards surrendering after a couple of FPV drone strikes at Sudzha checkpoint, Kursk region. pic.twitter.com/tMTpzkYTxE
— Clash Report (@clashreport) August 8, 2024
Kievul afirmă că Rusia ”plăteşte consecinţele” agresiunii sale prin incursiunea ucraineană în regiunea rusă Kursk. ”Războiul este război, cu propriile lui reguli, iar agresorul plăteşte inevitabil consecinţele corespunzătoare”, afirmă Podoliak
Incursiunea ucraineană – care se află în desfăşurare de mai multe zile în regiunea rusă Kursk – este o consecinţă a ”agresiunii” ruse a Ucrainei, comentează joi un consilier al administraţiei prezidenţiale ucrainene, Mihailo Podoliak, relatează AFP. Autorităţile ucrainene păstrează de marţi o tăcere aproape totală asupra situaţiei şi nu au făcut niciun comentariu direct.
ăzboi în Ucraina. Rusia a atacat din nou Kievul cu rachete şi drone VIDEO
Mihailo Podoliak nu a atribuit nici el în mod direct acest atac armatei ucrainene. Însă el afirmă pe X că ”prima cauză a oricărei escaladări, a oricărui bombardament, a oricărei acţiuni militare (…) inclusiv în regiunile (ruse) Kursk şi Belgorod este numai agresiunea fără echivoc a Rusiei” şi invazia rusă a Ucrainei care se desfăşoară de peste doi ani.
”Rusia a crezut mereu că normele juridice restrictive nu i se aplică ei şi că ea poate astfel să atace teritoriile ţărilor vecine în deplină impunitate şi să pretindă în mod ipocrit inviolabilitatea proporiului teritoriu”, continuă Mihailo Podoliak.
”Însă războiul este război, cu propriile lui reguli, iar agresorul plăteşte inevitabil consecinţele corespunzătoare acestuia”, conchide el.
Forţele ruse continuau joi să înfrunte o incursiune majoră a unor trupe ucrainene în regiunea de frontieră Kursk, un revers neaşteptat la Kremlin, a cărui armată era în avantaj până acum pe front.
Armata ucraineană a lansat marţi acest asalt – cu până la 1.000 de oameni şi vehicule blindate -, a anunţat Statul Major rus, care dă asigurări că face totul pentru a-i respinge pe militarii ucraineni de pe teritoriul rus.
Mai mulţi analişti susţin că înaintarea ucraineană se concentrează în jurul Sudja, un oraş rus cu aproximativ 5.500 de locuitori, situat la aproximativ zece kilometri de frontieră şi în care se află o staţie de gaze naturale care livrează în continuare gaze naturale Europei prin Ucraina.
Institutul de Studiul Războiului (ISW), cu sediul în Satele Unite, anunţa în ultimul său raport că forţele ucrainene au avansat până la zece kilometri adâncime şi că au străpuns ”cel puţin două linii apărare rusă”.
Republica Moldova instituie stare de alertă timpurie pe piaţa gazelor, din cauza evenimentelor din Kursk
„Fraţii noştri de peste Prut au decis să instituie stare de alertă timpurie pe piaţa gazelor, din cauza evenimentelor recente din regiunea Kursk. De aceea, în ultima oră, am avut o discuţie telefonică cu prietenul meu, Victor Parlicov , Ministrul Energiei din Republica Moldova, pe care l-am asigurat de sprijinul total şi permanent al României. Ne-am coordonat, aşa cum am făcut-o mereu, pentru a gestiona această situaţie cu maximă eficienţă”, scrie pe Facebook ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
El aminteşte că, prin noua Strategie Energetică a României, ţara noastră se angajează că va susţine securitatea energetică a Republicii Moldova.
„Avem capacitatea şi hotărârea de a sprijini necondiţionat Reublica Moldova, cu atât mai mult în aceste vremuri deosebit de complicate. Vestmoldtransgaz, subsidiară a Transgaz, a devenit încă de anul trecut operatorul sistemului naţional de transport al gazelor naturale din Republica Moldova, contribuind semnificativ la asigurarea stabilităţii întregului sistem energetic de peste Prut. Gazoductul Iaşi-Chişinău este operaţional din 2022 şi în prezent se lucrează la extinderea sa prin Centura Chişinău. La fel, linia de interconexiune Suceava-Bălţi este una dintre priorităţile centrale ale ambelor sisteme de transport a energiei electrice, iar la nivelul anului 2027 estimăm că va fi gata. Vom continua să ne concentrăm toate energiile pe unirea sistemelor energetice ale Republicii Moldova şi României, pentru a garanta stabilitatea, securitatea şi dezvoltarea pe ambele maluri ale Prutului. Relaţia dintre România şi Republica Moldova este unică. Împărtăşim acelaşi trecut şi cu siguranţă, acelaşi viitor. Suntem puternici alături, de neclintit împreună”, încheie Burduja.