UDMR acuză că s-a emis un aviz favorabil pentru amplasarea în Cimitirul din Valea Uzului a unor simboluri ce par a fi legionare

”În documentul trimis celor două instituţii, legiuitorul UDMR s-a interesat de temeiul legal în baza căruia Ministerul de resort a eliberat săptămâna trecută un aviz favorabil pentru conceptul ansamblului monumental format din soclu şi 50 de cruci de beton.  Korodi a solicitat totodată Institutului Elie Wiesel o analiză a imaginii monumentului din perspectiva simbolurilor afişate, deoarece, potrivit multor opinii, există o asemănare frapantă dintre acestea şi simbolurile Mişcării Legionare, organizaţie considerată de factură nazistă şi interzisă prin lege în România. De asemenea, din fotografiile realizate cu ocazia sfinţirii ansamblului monumental, în data de 6 iunie a.c., participanţii la ceremonie au etalat simboluri pe care mulţi le-ar considera de natură fascistă, extremistă – se arată în scrisoarea adresată Institutului Naţionale pentru studierea Holocaustului”, a transmis, miercuri, UDMR, printr-un comunicat de presă.

Sursa citată a prcizat că scrisoarea a fost însoţită de fotografii de la festivitatea de sfinţire a monumentului, surprinzând manifestanţii şi simbolurile afişate de aceştia.

„Este de neînţeles faptul că un minister poate emite avize contrar prevederilor legale aflate în vigoare, în condiţiile în care, cu o lună mai devreme, acelaşi minister a constatat că nu pot fi inaugurate crucile de beton amplasate ilegal,  deoarece acestea nu beneficiau de avizul favorabil privind concepţia artistică a obiectivului. Cu toate acestea, inaugurarea, după cum ştim bine, a fost organizată totuşi, în 6 iunie”, a subliniat Korodi Attila.

El a mai adăugat că, din datele furnizate public de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) rezultă faptul că, în cimitirul din Valea Uzului sunt înhumate osemintele a 11 ostaşi români, în timp ce în lucrarea supusă avizării se doreşte amplasarea unui număr de 50 de cruci cu inscripţia Erou român necunoscut.

Alte articole

După PSD, şi UDMR se retrage din Coaliţia pro-europeană de guvernare: „Să ia un lighean cu apă rece şi să pună fiecare picioarele în apă”

Alegerile din 2024 în România. Kelemen Hunor, înţepături la adresa lui Iohannis: „Avem nevoie de un președinte protector”

Legiuitorul UDMR a precizat totodată că, din documentaţia în baza căreia Primăria Dărmăneşti a solicitat aprobare din partea Ministerului Culturii, reiese clar faptul că cimitirul militar din Valea Uzului se află în inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Sânmartin din judeţul Harghita.

”Scrisoarea a fost trimisă şi Institutului de Studiere a Holocaustului Elie Wiesel, în care am cerut să se analizeze simbolistica crucilor de beton amplasate ilegal de primăria comunei Dărmăneşti, deoarece am constatat o similitudine aproape perfectă a acestora cu simbolurile folosite de mişcările legionare. De asemenea, avem fotografii ale participanţilor la festivitatea de inaugurare a monumentului, din 6 iunie, care au afişat simboluri fasciste. În România legea interzice folosirea simbolurilor cu caracter legionar, fascist, rasist, xenofob şi ale gărzii de fier, iar afişarea în orice fel al acestor simboluri este considerată infracţiune. Prin urmare am Institutului să investigheze acest caz cât mai curând posibil”, a conchis Korodi Attila, liderul deputaţilor UDMR.

Potrivit Ministerului Apărării Naţionale, Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului a luat fiinţă, în perioada 1926-1927, urmare a unei ample activităţi de centralizare a osemintelor eroilor descoperite pe Valea Uzului, efectuate de Societatea „Cultul Eroilor“.

”Deşi statisticile privind cimitirul eroilor de la Valea Uzului nu sunt fără echivoc, caracterul multinaţional al cimitirului este evident, în cadrul acestuia fiind centralizaţi eroi de mai multe naţionalităţi. Potrivit unei statistici din 18 ianuarie 1928, lângă mormintele celor 350 de morţi de război din 1917, Societatea a centralizat osemintele a 847 morţi de război, dintre care: 170 identificaţi nominal (unguri -108, germani – 43, români – 8, ruşi – 4, sârbi – 3, italieni – 2 şi austrieci – 2), 435 neidentificaţi nominal (unguri – 336, germani – 78, ruşi – 18 şi români – 3) şi 242 necunoscuţi”, a informat MApN.

În total, în Cimitirul de onoare din satul Valea Uzului au fost centralizate osemintele a 1.197 morţi de război (350 în anul 1917 şi 847 în perioada 1926-1927).

Potrivit documentelor întocmite de Crucea Roşie Română şi datate la nivelul anilor ’70, în anul 1944, în Cimitirul eroilor de la Valea Uzului au fost înhumaţi 40 de militari germani, din care 27 identificaţi nominal şi 13 neidentificaţi nominal.

În ceea ce priveşte numărul militarilor români înhumaţi în acest cimitir, faţă de situaţia statistică din anul 1928 (când sunt menţionaţi în evidenţă 11 eroi români, dintre care 8 identificaţi nominal şi 3 neidentificaţi nominal), „Fişa de evidenţă a cimitirului” din anul 1988 (care nu menţionează nicio sursă documentară), face trimitere la 148 de morţi de război români, în contextul în care cei care au întocmit fişa din 1988 au însumat morţii de război români identificaţi nominal de la Valea Uzului (19), cu morţii de război români identificaţi nominal la Poiana Uzului (130), un alt loc de înhumare din Primul Război Mondial, desfiinţat în perioada interbelică, osemintele fiind centralizate în Cimitirul eroilor din oraşul Comăneşti, judeţul Bacău.