Liderul UDMR, Kelemen Hunor, ironizează ideea lansată de Emil Boc, potrivit căreia Constituţia poate fi schimbată până în iunie.
„Probabil că domnul Boc a şi spus cum va face acest lucru, că eu nu văd cum se poate realiza. Deocamdată nici măcar să faci raportul nu ai cvorum în comisiile juridice. Dacă facem abstracţie de tot ce s-a făcut până acum şi nu lucrăm în comisia specială de modificare a Constituţiei, ci încercăm să scoatem ceva prin Comisia juridică, care, din punctul nostru de vedere, nu prea se susţine, oricum nu ai două treimi, nici nu suntem capabili să ne adunăm pentru vot final, nu ca să facem un raport de amendare a Constituţiei, un proiect care după acea să fie votat în plenul celor două Camere şi să fie trimis la referendum. Astăzi suntem în a doua parte a lunii martie şi în 10 iunie sunt alegeri. Deci, absolut irealizabilă o astfel de iniţiativă, dar eu nu ştiu pe ce se bazează cel care spune acest lucru, dacă nu se gândeşte doar la o campanie electorală„, a declarat luni, pentru Agerpres, liderul UDMR.
La rândul său, senatorul Gyorgy Frunda a arătat că este o imposibilitate tehnică, în primul rând, ca procesul de elaborare a unei noi Constituţii în Parlament să fie finalizat în timp util.
În condiţiile în care o majoritate simplă este foarte greu de asigurat de către putere, este aproape imposibil ca două treimi din numărul parlamentarilor actuali să voteze o nouă Constituţie.
„Este o strategie electorală a domnului Boc, prin care PDL vrea să arate că doreşte revizuirea Constituţiei, iar restul partidelor suntem băieţii răi care ne opunem. Este pur şi simplu o manevră a PDL atâta vreme cât toate partidele politice din Parlament au spus că nu este cazul modificării Constituţiei într-un an electoral„, a declarat Frunda.
El a amintit că referendumul din 2009, care a avut loc simultan cu alegerile prezidenţiale, are doar un efect consultativ şi nu a marcat o dezbatere reală privind semnificaţia şi consecinţele reducerii numărului de parlamentari la 300 şi instituirea unui Parlament unicameral.
„UDMR s-a opus pentru că desfinţarea Senatului înseamnă mai puţin stat de drept, mai puţină democraţie şi mai multă autoritate în mâinile preşedintelui. Reducerea numărului de parlamentari nu înseamnă o economie substanţială la bugetul de stat, ci un Parlament mai slab în ceea ce priveşte implementarea drepturilor omului„, a conchis senatorul Frunda.
Î