Începând cu 2022 va deveni obligatorie echiparea vehiculelor europene cu noi tehnologii de siguranţă pentru a proteja pasagerii, pietonii şi bicicliştii, scrie agerpres.ro.
Noile tehnologii de pe piaţă pot contribui la reducerea numărului de decese şi de vătămări corporale pe drumurile UE, 90% dintre acestea fiind cauzate de erori umane. În mai 2018, Comisia a propus ca anumite măsuri de siguranţă a vehiculelor să fie obligatorii, inclusiv sistemele care reduc unghiurile moarte periculoase la camioane şi autobuze şi tehnologiile care avertizează conducătorul auto în caz de somnolenţă sau de neatenţie. Elementele avansate de siguranţă vor reduce numărul accidentelor, vor deschide calea spre o mobilitate tot mai conectată şi mai automatizată şi vor stimula inovarea şi avantajul competitiv global al industriei europene a autovehiculelor.
Comisarul pentru piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska, a declarat: „În fiecare an, 25.000 de persoane îşi pierd viaţa pe drumurile noastre. Marea majoritate a acestor accidente sunt cauzate de erori umane. Putem şi trebuie să acţionăm pentru a schimba lucrurile. Datorită noilor elemente avansate de siguranţă care vor deveni obligatorii, putem avea acelaşi impact ca atunci când au fost introduse centurile de siguranţă. Multe dintre noile elemente există deja, în special în vehiculele de lux. Acum ridicăm nivelul de siguranţă în ceea ce priveşte toate vehiculele şi deschidem calea spre o mobilitate tot mai conectată şi mai automatizată în viitor”.
Printre noile elemente de siguranţă obligatorii la autoturisme, camionete, camioane şi autobuze se află: sistemele de avertizare în caz de somnolenţă şi de neatenţie a conducătorului auto (de exemplu, utilizarea telefoanelor inteligente în timpul conducerii), asistenţă inteligentă pentru controlul vitezei, sisteme de siguranţă la mersul în marşarier cu cameră de luat vederi sau cu senzori şi dispozitive de înregistrare a datelor în caz de accident („cutia neagră”).
Pentru autoturisme şi camionete: asistenţă pentru menţinerea benzii de circulaţie, sisteme avansate de frânare de urgenţă şi centuri de siguranţă îmbunătăţite în urma testelor de impact.
Pentru camioane şi autobuze: cerinţe specifice de îmbunătăţire a vizibilităţii directe a şoferilor de autobuz şi de camion şi de eliminare a unghiurilor moarte, precum şi sisteme frontale şi laterale ale vehiculului pentru a detecta şi a avertiza cu privire la prezenţa participanţilor la trafic vulnerabili, în special la efectuarea virajelor.
Comisia se aşteaptă ca măsurile propuse să ajute la salvarea a peste 25.000 de vieţi şi la evitarea a cel puţin 140.000 de vătămări corporale grave până în 2038. Acestea vor contribui la obiectivul pe termen lung al UE de a ajunge la aproape zero decese şi vătămări corporale grave până în 2050 („Viziunea zero”).
Pe lângă protecţia cetăţenilor pe drumurile europene, noile elemente avansate de siguranţă vor ajuta conducătorii auto să se obişnuiască treptat cu noile sisteme de asistenţă pentru conducere. Creşterea gradului de automatizare oferă un potenţial semnificativ pentru compensarea erorilor umane şi asigură noi soluţii de mobilitate pentru persoanele în vârstă şi pentru cele cu deficienţe fizice. Toate acestea ar trebui să sporească încrederea şi acceptarea de către public a automobilelor automatizate, sprijinind tranziţia către conducerea autonomă.
Drumurile din UE sunt cele mai sigure din întreaga lume, cu o medie de 49 de decese rutiere la un milion de locuitori, faţă de 174 de decese la un milion de locuitori la nivel global. Deşi numărul de accidente s-a înjumătăţit în ultimele două decenii, statisticile arată ca numărul deceselor este în faza de stagnare, ceea ce demonstrează că este nevoie în continuare să fie îmbunătăţită siguranţa rutieră pentru a salva cât mai multe vieţi.
Conform datelor Parlamentului European, în perioada 2001 – 2017 numărul de decese rutiere a scăzut cu 57,5%. Ţările UE cu cele mai bune scoruri în domeniul siguranţei rutiere sunt Suedia, Marea Britanie şi Olanda iar cu cele mai slabe România, Bulgaria şi Croaţia. 8% din accidentele rutiere au avut loc pe autostrăzi, 55% pe drumurile rurale şi 37% în zonele urbane.