În Marea Mediterană se desfășoară tot mai multe activități de acest gen, iar regiunea este deosebit de vulnerabilă din cauza configurației sale semi-închise și a unei importante activități seismice.
„Protocolul privind activitățile offshore” prevede mai multe condiții care trebuie îndeplinite înainte de a se permite începerea acestor activități. Concret, platformele petroliere și stațiile de foraj trebuie construite astfel încât să respecte standardele și practicile internaționale, iar operatorii trebuie să demonstreze că dispun de competențele tehnice și de capacitatea financiară necesare pentru desfășurarea activităților respective. Nu se acordă autorizații în cazul în care există riscul ca activitățile să aibă efecte negative semnificative asupra mediului. În plus, platformele petroliere și stațiile de foraj ar trebui amplasate astfel încât să se evite deteriorarea conductelor și a cablurilor existente. Protocolul prevede, de asemenea, cerințe în materie de răspundere și de compensare.
„Prezenta propunere completează propunerea legislativă privind siguranța activităților petroliere și gaziere offshore și ne va permite să colaborăm îndeaproape cu partenerii noștri mediteraneeni din afara UE, pentru a asigura o mai bună protecție a acestei mări pentru toți utilizatorii ei”, a declarat Comisarul European pentru Mediu, Janez Potočnik.
Ratificarea protocolului de către UE ar putea încuraja și alte părți la Convenția de la Barcelona să facă același lucru, aducând astfel apele Mediteranei mai aproape de buna stare ecologică ce constituie obiectivul final al Directivei-cadru a UE privind mediul marin și, de asemenea, va întări cooperarea cu partenerii mediteraneeni.
Uniunea Europeană este parte contractantă la Convenția de la Barcelona privind protecția mediului marin și a zonei de coastă a Mării Mediterane, cum sunt și Italia, Grecia, Spania, Franța, Slovenia, Malta și Cipru, împreună cu alte 14 țări din regiunea mediteraneană care nu sunt state membre ale UE.
Scopul „Protocolului privind activitățile offshore” este de a completa Convenția de la Barcelona în privința activităților de explorare și de exploatare. El cuprinde o gamă largă de activități de explorare și de exploatare și se referă la cerințele pentru eliberarea autorizațiilor, la înlăturarea instalațiilor abandonate sau dezafectate, la utilizarea și eliminarea substanțelor nocive, precum și la siguranță, la planificarea pentru situații de urgență și la monitorizare.
După accidentul petrolier care a avut loc în Golful Mexic în 2010, Comisia Europeană a adoptat, în luna octombrie a aceluiași an, o Comunicare privind siguranța activităților petroliere și gaziere offshore în care afirma că unul dintre mijloacele de promovare a siguranței offshore și a capacităților de reacție este cooperarea internațională. Ratificarea „Protocolului privind activitățile offshore” de către UE și Regulamentul privind siguranța offshore în UE, propus în paralel (a se vedea IP/11/1260 și MEMO/11/740), constituie măsuri esențiale pentru protejarea mediului marin și de coastă din Marea Mediterană împotriva eventualelor consecințe nefaste ale activităților de explorare și de exploatare offshore.
Mediterana, care reprezintă 0,8 % din suprafața maritimă globală, adăpostește 8 % dintre speciile marine cunoscute, iar o maree neagră ar putea avea efecte directe, grave și ireversibile asupra ecosistemelor marine și costiere vulnerabile și asupra economiei din regiunea mediteraneană.