Liderii europeni au ales simbolic pentru a inaugura această nouă forță, care remodelează agenția Frontex, granița dintre Bulgaria și Turcia, principalul punct terestru de intrare a migranților atunci când ocolesc periculoasa cale maritimă peste Mediterana.
Noul corp european va avea ca misiune în special să asiste țările situate în prima linie a sosirii migranților, în cazul unui aflux masiv de candidați la azil. Această structură nu va avea proprii polițiști de frontieră, dar va putea face repede apel la o rezervă de 1.500 de persoane desemnate de statele membre.
Cu peste 850.000 de sosiri pe mare în 2015, Grecia a cunoscut luni de suferință pe insulele sale din apropierea Turciei, unde mii de persoane care fugeau de conflictele și mizeria din Orientul Mijlociu și Asia au debarcat în fiecare zi.
Țările din Uniunea Europeană au părut incapabile să aducă un răspuns rapid și coordonat la această criză nemaiîntâlnită.
Noul corp „va fi capabil să identifice punctele slabe, să le corecteze dinainte, și nu atunci când este prea târziu”, a promis în iunie președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Comisarul european pe probleme de migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, care va participa la inaugurarea postului de frontieră de la Kapitan-Andreevo (sud), s-a referit la un „moment istoric”.
Cei 28 văd, de asemenea, o ocazie de a lansa un mesaj de unitate în privința politicii migratorii care a săpat diviziuni între statele membre, ridicând mai multe țări din Europa Centrală și de Est împotriva Germaniei, criticată pentru așa-zisa politică a „porților deschise”.
Criza migratorie a dat elan mai multor mișcări populiste din cadrul UE. Întărirea controlului la frontierele externe ale Uniunii este unul din rarele puncte de acord asupra acestui subiect.
Înființarea noii agenții s-a făcut în ritm alert, în câteva luni, pentru a atenua criticile legate de lipsa de acțiune europeană.
În această perioadă, pactul încheiat de UE cu Ankara în martie și închiderea frontierelor anunțată de țările situate pe ruta migratorie a Balcanilor a dus la scăderea numărului noilor sosiți pe insulele Greciei.
Îngrijorările se îndreaptă în prezent mai mult spre Italia, supusă unei puternice presiuni din partea candidaților la azil care pornesc pe diverse ambarcațiuni de pe coastele Libiei. Peste 10.000 de migranți au fost salvați în ultimele zile în Mediterana și cel puțin 49 de persoane și-au pierdut viața.
Noua agenție „nu este un remediu miraculos care poate rezolva criza migratorie”, a recunoscut un deputat european, negociator al dosarului, „dar este un prim pas indispensabil”.
Agenția va ajuta, de asemenea, la întoarcerea voluntară a migranților și vizează să permită revenirea treptată la libera circulație din spațiu Schengen, unul din stâlpii UE.
Mai multe țări, printre care Austria, Germania sau Suedia, au restabilit provizoriu controlul la frontierele interioare pentru a face față pătrunderilor ilegale.
Bulgaria, în special, suportă consecințele acestor închideri în cascadă a frontierelor: circa 10.000 de migranți se află blocați pe teritoriul său. În Grecia sunt alți aproape 60.000, în timp ce 140.000 de persoane au traversat Mediterana în acest an.
Pentru premierul Boiko Borisov, „lansarea în Bulgaria a noi agenții europene de pază a frontierelor reprezintă o încurajare” pentru a continua securizarea granițelor acestei țări.
Sofia este pe punctul de a prelungi gardul de sârmă ghimpată destinat să acopere o partea celor 259 de kilometri de graniță cu Turcia. Fluxul migrator a scăzut în zonă cu 20% până la 30% în raport cu 2015, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM).