Din cele 28 de state ale Uniunii, 11 nu au furnizat informații oficiale cu privire la astfel de incidente petrecute în 2016 sau nici nu le-au înregistrat, precizează FRA, într-un comunicat difuzat la Viena.
În lipsa datelor în acest sens, eforturile de combatere a antisemitismului vor rămâne măsuri cu caracter general și lipsite de obiective precise, notează agenția. În plus, situația este îngreunată de diferitele metode de colectare a datelor folosite în rândul statelor din UE, precum și de faptul că de multe ori victimele nu declară când are loc un abuz. În același timp, unele dintre țările care înregistrează delictele de ură împotriva evreilor trebuie să-și îmbunătățească metodele de monitorizare, arată Agenția.
FRA a realizat în 2012 un amplu sondaj în rândul a aproape 6000 de evrei din UE, sondaj care a arătat că peste 26% dintre aceștia au fost hărțuiți verbal din cauza religiei în ultimul an, 4% fiind chiar agresați fizic sau amenințați. Sondajul va fi repetat în 2018, informează Agerpres.
Agenția UE pentru drepturile fundamentale menționează că nu există deloc date de la poliție legate de acest subiect din Ungaria, Lituania, Malta și Portugalia, iar alte șapte state ale UE nu au transmis informații în acest sens cu privire la 2016 — Finlanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Slovacia și Suedia.
În revoltele antisemite care au început la 9 noiembrie 1938, naziști și simpatizanți ai lor au ucis peste 1300 de evrei și au incendiat 1400 de sinagogi, în Germania și Austria, iar un mare număr de proprietăți evreiești au fost jefuite, pentru ca în ziua următoare 30.000 de evrei de sex masculin să fie deportați în lagăre de concentrare, notează dpa.