UE renunţă la scimbarea orei de iarnă cu cea de vară. Este incert încă ce poziţie va adopta România, pentru că, deşi majoritatea ţărilor au informat UE cu privire la decizia luată, ţara noastră nu a făcut acest lucru, astfel că nu este clar dacă în octombrie vom mai schimba ora sau nu.
”Statele care vor să rămână pe ora de vară schimbă ultima dată ora acum în ultima duminică din martie, iar cei care vor să rămână pe ora de iarnă vor schimba ultima dată în octombrie. Așa ar trebui să procedeze și România, iar țara noastră trebuia să anunțe Uniunea Europeană până în aprilie 2020. Toate statele membre trebuiau să anunțe. Există niște măsuri care trebuie armonizate la nivel european, inclusiv ceea ce înseamnă transport transfrontalier, program avioane, etc. Mai mult, conform Amendamentului 14, pentru limitarea la minimum a perturbărilor, printre altele în sectorul transportului, în cel al comunicațiilor și în alte sectoare implicate, statele membre ar trebui să notifice Comisiei până la cel târziu 1 aprilie 2020 eventuala lor intenție de a-și schimba propria oră standard în ultima duminică din octombrie 2021”, a declarat Tudor Ciuhodaru.
”Majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile. Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare. În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid.
a) riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional;
b) Totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilități psihoemotionale.
Modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţionează prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări”, a mai explicat Tudor Ciuhodaru.
Medicul a explicat şi care sunt unele dintre măsurile pe care oamenii le pot lua pentru a evita problemele cauzate de modificarea programului de somn.
”1. Planificarea corespunzătoare a activității.
2. Evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale.
3. Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber.
4. Și nici mișcarea, chiar sub forma unor simple plimbări.
5. Precum şi o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete.Invocând faptul că se perturbă nejustificat populaţia şi că pierderile din diverse domenii socioeconomice depăşesc câştigurile, unele ţări au renunţat la schimbarea orei de iarnă-vară sau nu au aplicat-o vreodată. Şi în România a fost respinsă o iniţiativă legislativă ce prevedea acest lucru.” a conchis medicul și europarlamentarul Tudor Ciuhodaru, pentru DC News.